LEAD
Interviu

Alexandru Dedu: “Ambros Martin e un constructor. Cred că e în stare să facă o echipă națională foarte puternică”

Alexandru Dedu, președintele FRH @FOTO: Mircea Roșca / Sport Pictures

După Campionatul Mondial din Germania, unde naționala feminină de handbal a fost eliminată în optimi, clasându-se pe locul 10, am stat de vorbă cu Alexandru Dedu, președintele Federației, despre lucrurile pozitive și negative cu care rămâne după acest turneu, despre cum decurge munca selecționerului Ambros Martin, despre selecție, prezent și viitor.

Concluziile Campionatului Mondial

Pozitiv e în principal faptul că echipa nu a cedat și a avut puterea să revină în joc. Și am văzut asta de mai multe ori, nu singular. Ăsta e un lucru cu care noi de-a lungul timpului n-am fost obișnuiți. Apoi, faptul că indiferent de scor, că suntem pe plus sau pe minus, echipa joacă într-un anumit ritm și cu un anumit tipar. Că au fost finalizările mai reușite sau mai nereușite, că s-au greșit pase, astea sunt inerente până la un anumit moment. În schimb, modul de exprimare a fost același. În mare parte, până la 90%, acțiunile în care s-a finalizat au fost în urma unor acțiuni colective. Celelalte 10%  i-au aparținut Cristinei Neagu, care a avut mai multe realizări de excepție decât nereușite, din asumarea aruncării. Dar în rest toate acțiunile au fost colective, tactice. La fel și în apărare. Exceptând ultimul meci, în care am avut multe eliminări. Nu vreau să pun nimic tendențios în ce spun, dar modul acestor arbitri de a vedea handbalul ne-a dezavantajat. Pentru că totuși am jucat vreo 22 de minute cu un om în minus. Și îți taie un pic elanul.

Ce concluzie negativă am e faptul că – exact ce spuneam înaintea Campionatului – lipsa de experiență și-a spus cuvântul în meciul care ne interesa cel mai tare. Analizând un pic lucrurile, și primind deja o parte din rapoarte, credem că a fost o supra-încărcătură. Fetele și-au dorit mult prea mult –  au avut întâlniri, discuții, s-au motivat, în timp ce antrenorii au văzut toate meciurile Cehiei din ultimii 10 ani -, și au trecut în partea cealaltă de atâta dorință și atâta încărcătură. A fost ca un recul asupra performanței sportive. Mi-a fost confirmată treaba asta și de reacția de deznădejde și disperare a multora dintre fete după ce-au pierdut meciul. Încercând să fiu pragmatic, pozitiv, cum sunt obligat să fiu, cred că ăsta e un semn bun pentru viitor. Avem o generație de fete care-și doresc, care vor. Și asta e baza pe care se poate construi.

Care e nivelul echipei

Eu sunt mulțumit de joc. Meciurile din grupă mi-au arătat o echipă a României solidă. În primul rând psihic, lucru care a fost lacunar. Înainte, când adversarul se distanța, nouă ne era foarte greu să revenim. Cred că ăsta este un plus.

Valoric, cred că echipa din 2016 era sensibil mai bună, fiindcă erau destul de multe jucătoare care aveau 10 ani de jucat împreună la națională, dar și la club. Erau niște relații de joc deja formate. Astea sunt lucruri care se construiesc în timp și trebuie să le dai șansa să se întâmple.

Discuțiile despre selecție

Toată lumea are senzația că există o conspirație, e cineva care stă sub preș și face selecția. Cu un câștigător de Liga Campionilor, un tip atât de competitiv cum e Ambros, n-o să vină niciodată nimeni să-i facă selecția, să fim serioși.

Oana Manea și Paula Ungureanu au luat decizia să se retragă după Campionatul European de anul trecut. Amândouă m-au înștiințat, au făcut-o și public. Cu Oana am stat de vorbă și mi-a spus ferm că nu se întoarce – din câte știu are și motive personale. Pe Paula am chemat-o inclusiv în vară să vină la mine să stăm de vorbă, n-a venit. S-a mai vorbit de Iulia Curea, care e într-o formă nemaipomenită și mă bucur mult pentru ea. Dar la fel, ea s-a retras în urmă cu ani, nu acum.

Nu-mi reproșez nimic, fiindcă merg 100% pe mâna lui Ambros. Dacă el voia ca eu să vorbesc cu ele, o făceam. Mi s-a întâmplat la băieți, (Xavier) Pascual a întâmpinat niște probleme cu un jucător sau doi, și mi-a zis e bine să discuți și tu, și m-am dus și-am discutat și în mare s-a rezolvat.

Dar e bine să înțelegem niște lucruri: președintele e președinte, antrenorul federal e antrenor federal, masorul e masor. Nu pot eu ca președinte să-i spun lui Ambros: Vezi că Iulia Curea trebuie să fie în lot. Pentru că în secunda doi, antrenorul ăla nu mai e antrenor. Și eu ar trebui să-l dau afară, dacă zice că o ia.

Să fie clar: ambii antrenori ai echipelor naționale au TVR și Digi. Apoi, au un canal prin care toate meciurile de Ligă, Cupă, Supercupă, ajung la ei. Habar n-am cât văd antrenorii din țară meciuri sau câte văd, dar sunt convins că antrenorii echipelor naționale văd foarte multe meciuri, sunt convins de asta.

Cum colaborează selecționerul cu naționele de tineret și junioare

Se dorește să se facă treaba asta. Mi-a plăcut mult acum, la Comisia Tehnică de la Trofeul Carpați, când Bogdan Burcea a pus problema. Până acum nu s-a făcut, dar problema la nivel de fete nu e atât de stringentă cum e la băieți. Focusul Federației a fost să facem o strategie unitară la băieți, fiindcă suntem departe de top, de la bază până sus. Și în momentul de față avem o linie, o strategie unitară de joc implementată.

La fete, lucrurile stau mult mai bine. Avem generații frumoase și tot vin, avem tinere care cresc. Dar o s-o facem și la fete. Gheorghe Tadici (n.r: noul antrenor al naționalei de tineret) chiar a stat de vorbă cu Ambros la Craiova, am fost foarte plăcut surprins de cum lucrează la lotul de tineret.

Despre procesul de reconstrucție

Au fost mai multe generații, dar mai ales o generație – mă refer la jocul în echipa națională – care a dus handbalul feminin acolo unde este acum. A fost scheletul de la Oltchim, apoi s-au răspândit, dar au jucat în echipa națională vreo 15 ani, una mai mult, alta mai puțin. Generație care nu prea mai este. Nu mai e nucleul ăla forte. Îi era ușor unui antrenor de echipă națională, oricare ar fi, să grefeze punctual niște chestii pe un stil de joc și pe niște relații de joc și umane care au existat dintotdeauna. Din păcate, sportivii se mai și lasă de handbal.

Cine își asumă în momentul de față o reconstrucție? Că mai puteai să tragi, să zic, în anumite condiții, de Paula, de Oana, și de Vărzaru – era plus valoare pentru 10 minute la campionatul ăsta. Numai că cineva trebuie să înțeleagă acest proces de reconstrucție și să și-l asume.

“Ambros Martin e un constructor. Cred că e în stare să facă o echipă națională foarte puternică, dacă i se dă timp și este lăsat. Din partea mea, le are pe amândouă.”

Voi nu știți foarte multe lucruri – și n-o să știți în continuare – legate strict de viața echipei. Sunt multe lucruri diferite pe care un antrenor le prețuiește. Unul se uită mai mult spre un lucru, altul mai puțin, altul privește contextul. Dar ce antrenor pe lumea asta vrea să se auto-saboteze? Cine are un jucător bun și nu-l ia, ca să-și facă lui rău? Sunt două chestii: ori nu vede lucrurile ca tine, ori are ceva mai presus de următorul meci. Ambros Martin a ajuns sus, la nivel de club. Dorința lui maximă și spusă, și văzută, e să facă pasul la echipa națională, cu performanță. Aveți voi senzația că a venit pentru banii pe care îi primește de la Federație? Pe bune? El are nevoie de banii din România, când poate să-și petreacă zilele alea cu familia?

Ce urmează pentru echipa națională

Aștept ca Ambros să-mi trimită raportul, îl citesc și apoi stau de vorbă cu el. Încă nu avem concluzii împreună, pentru că și eu sunt încă sub imperiul rezultatului, sunt convins că și el, așteptăm să ne așezăm ca să putem să vorbim la rece, pragmatic.

Cu fetele am vorbit la aeroport și le-am spus câteva lucruri. Eu am trecut prin lucrurile astea și știu că cel mai aspru judecător este fiecare cu el însuși. Cel puțin în prima seară, și pe urmă destul de mult timp, stai și te gândești ce-ai făcut bine și ce-ai făcut rău. Știu că fetele sunt foarte afectate, că există manifestări de frustrare, altele de resemnare, fiecare cum e construit. Ce nu mi s-a părut ok a fost faptul că Crina a luat asupra ei, și i-am explicat că nu e ok și nu trebuie să facă asta și să se judece atât de aspru, fiindcă vorbim despre o echipă. Asta le-am spus, să nu și-o ia ca o vină personală niciuna dintre ele. Echipa în sine a dat chix în meciul ăla. Să o ia ca o lecție, ca o învățătură. E totuși un grup nou, în ansamblul lui.

“Înfrângerea asta va lăsa urme, clar, dar sper din suflet să se poată construi pe asta. Trebuie să trecem peste și să continuăm ce ne-am angajat să facem. Am plecat pe un drum și nu sunt genul să mă schimb la primul obstacol. Eu cred că proiectele bune sunt proiecte construite în timp.”

 

 

Comentează articolul
Premier League

United câștigă la scor și îl curtează tot mai insistent pe Sanchez, problemele se ţi lanţ pentru Wenger şi Arsenal

16 ianuarie 2018
Danny Coposescu

O singură reprezentantă londoneză din „Big Six‟ a terminat etapa de Premier League cu zâmbetul pe buze. Acum câteva luni, ai fi pariat pe orice, numai pe Spurs nu. Mai ales într-un meci jucat pe Wembley. Dar uite că l-a jumătatea lui ianuarie, nimeni nu-l mai hărţuieşte pe Mauricio Pochettino cu întrebări despre blesteme. După […]

Citeşte articolul
Australian Open

Irina Begu reușește revenirea carierei, prinde și mai mult curaj: vrea în top 20!

15 ianuarie 2018
Treizecizero.ro

Victoria de astăzi e de ținut minte pentru Irina Begu: e una din cele mai spectaculoase reveniri ale carierei ei, iar faptul că a învins-o pe Makarova la turneul la care rusoaica a avut cele mai bune rezultate ale carierei (până azi nu pierduse niciodată în primul tur la Australian Open (!) face rezultatul și […]

Citeşte articolul
La Liga

Barcelona revine spectaculos, rupe blestemul de pe Anoeta. Pentru Real Madrid, suferinţa continuă – până când?

15 ianuarie 2018
Danny Coposescu

În fiecare sezon, San Sebastian și-a construit imaginea de călău al Barcelonei, un club care e obişnuit să fie el spaima lumii fotbalului. An după an, Barça a călătorit în Ţara Bascilor şi a plătit tribut, pentru că „La Real‟ s-a dovedit a fi un adversar mult mai periculos pe teren propriu decât tizul de […]

Citeşte articolul
Premier League

„Heavy metal Liverpool‟: Manchester City cade în sfârşit, într-un meci magic pe Anfield

14 ianuarie 2018
Danny Coposescu

Toată lumea ştie ce muzică-i place lui Jürgen Klopp. Neamţul apreciază simfoniile armonioase, dar preferă chitările zgomotoase. Întreaga sa postură, cuprinsă des de spasme şi contorsionări, s-ar potrivi perfect într-un „mosh pit‟. Parcă-l poţi vedea în mijlocul unei mulţimi învolburate, dând din cap şi izbindu-se în umeri, preferabil cu ochelarii lăsaţi undeva în siguranţă. Toată […]

Citeşte articolul
© 2018 Lead
Design: Live Design