Baschetul 3×3 a ajuns la Jocurile Olimpice de la Tokyo via România, iar ediția din 2020 va fi cool, urbană, progresistă

Andreea Giuclea 14 iunie 2017

Comitetul Olimpic a anunțat recent o serie de modificări în programul Jocurilor Olimpice din 2020, cu scopul de a le face mai atractive pentru tinerii din mediul urban, dar și mai corecte din punct de vedere al egalității dintre femei și bărbați. În același timp, numărul total de sportivi va fi redus, însemnând o amprentă de carbon mai mică, iar sporturile nou adăugate în program vor fi găzduite de arene deja existente.

E o încercare de a împrospăta competiția și de a atrage un public proaspăt, astfel că la Tokyo vom vedea sporturi și probe inedite, ca baschetul 3×3 (de interes pentru sportul românesc, detaliem mai jos de ce), BMX Freestyle, karate, skateboarding, surfing și escalada (ultimele patru, introduse încă de anul trecut).

Deși ediția din 2020 va avea cu cinci sporturi și 15 probe mai mult decât cea de la Rio, numărul total al atleților va scădea cu 285 (față de cei 11.237 la Rio). Numărul probelor mixte (femei și bărbați) se va dubla, însă, de la nouă la 18, și vom vedea cel mai mare număr de sportive din istoria olimpică.

„E o schimbare majoră”, a spus președintele CIO, Tomas Bach. „Sunt încântat că Jocurile Olimpice din Tokyo vor fi mai tinerești, mai urbane și vor include mai multe femei.”

 

Să le luăm pe rând:

Baschetul 3×3 a ajuns la Tokyo via România

Dintre schimbările propuse de CIO, una are o importanță aparte pentru sportul românesc. Unul dintre cele mai populare sporturi de stradă din lume, baschetul 3×3 ca disciplină oficială și-a pornit drumul spre Jocurile Olimpice pe terenurile din Politehnică, în București, unde a avut loc prima ediție Sport Arena Streetball, în 2005.

De peste 10 ani, echipa Sport Arena Streetball organizează competiții în locuri ca Piața Revoluției, Afi Palace Cotroceni sau Palatul Parlamentului. Au atras atenția Federației Internaționale de Baschet (FIBA), care i-a studiat și a folosit formatul și sistemul de punctaj al turneelor Sport Arena ca model pentru FIBA 3×3 World Tour, circuitul mondial inaugurat în 2012. Tot la București s-a organizat primul Campionat European de baschet 3×3, câștigat de echipa României. Sport Arena Streetball a patentat astfel o rețetă în care spectacolul sportiv de sub panou este completat de muzică, majorete şi demonstraţii de slam-dunk.

“Cei de la Sport Arena Streetball au fost pionieri în dezvoltarea baschetului 3×3, care acum a devenit disciplină olimpică”, a spus Patrick Baumann, secretarul general al FIBA și membru în board-ul CIO.

România a avut rezultate importante la ultimele două ediții ale Campionatelor Europene: aur la masculin, în 2014, și argint la feminin, în 2016. Tot în 2014, la ultima ediție a Campionatelor Mondiale, ambele echipe tricolore au atins faza sferturilor de finală. De asemenea, echipa Bucureștiului s-a aflat în două rânduri printre primele patru echipe ale lumii în FIBA 3×3 World Tour Final – Istanbul 2013 și Tokyo 2014, și a participat în 2014 la FIBA 3×3 All Stars de la Doha.

Turneul olimpic la baschet 3×3 va cuprinde opt echipe în competiția masculină și opt echipe în competiția feminină. Criteriile de calificare vor fi anunțate ulterior, însă se vor baza și pe clasamentul mondial pe națiuni, acolo unde România se află pe locul 11 la masculin și locul 19 la feminin.

Egalitatea de gen în sportul olimpic

Dacă la prima ediție a Jocurilor Olimpice, în 1896, participarea femeilor a fost exclusă, în 2020 vom vedea cel mai mare număr de sportive din istoria competiției, egalitatea de gen fiind una dintre ambițiile mișcării olimpice.

Patru ramuri sportive (canotaj, kaiac-canoe, shooting și haltere) vor avea la Tokyo același număr de probe feminine ca cele masculine, deci același număr de medalii puse în joc. (La Rio au fost 161 de probe masculine și 145 de probe feminine și mixte).

În plus, vor fi echipe mixte în atletism (4x400m), natație (4x100m), tenis de masă, triatlon, judo și tir cu arcul, dublu față de ultima ediție. Imaginați-vă cum ar fi arătat, la Rio, o echipă formată din Michael Phelps și Katie Ledecky.

Câteva din realizările sportivelor la competițiile olimpice:

  • Prima femeie care care a câștigat o medalie de aur într-o competiție individuală a fost jucătoarea de tenis din Marea Britanie Charlotte Cooper, care a câștigat turneul feminin din 1900;
  • Între 1964 și 1992, femeile au putut concura împotriva bărbaților în unele probe de la Jocurile Olimpice din Barcelona din 1992, iar Zhang Shan din China l-a învins pe compatriotul ei în proba de talere, stabilind un nou record mondial. La următoarea ediție, din Atlanta, probele feminine de talere au fost separate de cele masculine;
  • La Jocurile Olimpice din 1972, Liselott Linsenhoff din Germania a câștigat aurul în proba de dresaj (echitație), concurând împotriva sportivilor bărbați. De atunci până în 2012, femeile au dominat proba, câștigând medalii de aur (cu excepția ediției din 1984). Probele acestea sunt singurele evenimente în care femeile concurează împotriva bărbaților;
  • Softball-ul a fost un sport olimpic exclusiv feminin între 1996 și 2008. Echivalentul mascluin, baseball-ul, a fost sport olimpice între 1992-2008. Ambele se vor întoarce la ediția din 2020.

Mai multe despre istoria participării feminine la Jocurile Olimpice aici.

Mai puțini sportivi, mesaj antidoping mai dur

Ca Jocurile Olimpice să nu devină un eveniment prea complex și dificil de urmărit, CIO a hotărât și să reducă numărul total al sportivilor – un bonus și pentru amprenta de carbon a competiției. Atletismul va pierde, astfel, 105 de locuri, halterele 64 – o întreagă categorie – , iar natația 22.

Atletismul și halterele sunt țintite și datorită numărului mare de cazuri de dopaj; președintele Tomas Bach chiar a avertizat Federația Internațională de Haltere că e posibil ca sportul să fie exclus cu totul în 2024, dacă nu va găsi soluții eficiente în lupta antidoping.

O altă schimbare care influențeză sportul românesc vizează probele de scrimă pe echipă. Dacă până acum, proba pe echipe avea loc prin rotație, o dată la feminin, o dată la masculin, ambele vor face parte din programul olimpic în 2020. Dacă echipa masculină de sabie, vicecampioană olimpică în 2012, la Londra, n-a putut participa la Rio, echipa feminină de spadă, care a adus vara trecută singura medalie de aur României, va putea să-și apere titlul peste trei ani.

Programul complet al Jocurilor Olimpice din 2020 poate fi consultat aici.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.