LEAD
CAMPIONATUL EUROPEAN DE HANDBAL

Cristina Neagu: „Mă doare că nu jucăm pentru medalii, dar așa e sportul. A fost rândul danezelor să se bucure. Cred în tinerele jucătoare, mergem înainte!”

Foto: Mircea Roșca / ActionFoto

Danezii au vorbit mult înainte de meciul cu România despre Cristina Neagu și au făcut tot ce-au putut s-o oprească. Dacă în precedentele întâlniri n-au reușit, de data asta, Cristina n-a mai prins o zi bună, și nici echipa pe care o conduce.

„Sunt foarte tristă, îmi doream foarte mult să jucăm pentru medalii, din păcate am avut un meci greu ieri împotriva Cehiei, eu n-am apucat să mă odihnesc deloc, am jucat tot meciul și nu m-am simțit deloc proaspătă azi. Danezele au adunat cred foarte multă frustrare, le-am bătut de două ori la ele acasă, s-a văzut că și-au dorit foarte mult victoria, au jucat mai bine decât noi, trebuie să recunoaștem. N-au făcut nimic special, ne-au bătut în două jucătoare, în portar și în interul stânga, eu așa cred acum, la cald.”

Cristina a încercat să priveacă spre viitor, subliniind faptul că România are o echipă tânără, în formare, și că înainte de plecarea spre Suedia, nu mulți credeau că vor ajunge să joace pentru semifinale. „Asta e viața, ținem capul sus. Înainte să plecăm sunt convinsă că nu se gândea nimeni că putem să jucăm atât de bine să ajungem în primele șase. Avem un antrenor nou, o echipă în reconstrucție și trebuie să învățăm și să privim înainte.”

„Cred că fetele de acum și-au făcut treaba cu prisosință, să nu uităm ultimele patru meciuri câștigate consecutiv în care România a jucat foarte bine. Poate nimeni nu se aștepta la asta. A fost multă presiune, avem unele jucătoare fără experiență, mai tinere, probabil s-au gândit și ele că e un meci mare azi, să ajungem să jucăm pentru medalii. Să fii la primul turneu final să ajungi să joci pentru medalii nu e simplu. Dar eu cred în aceste jucătoare, cred că au prins foarte multă experiență la acest turneu și de acum încolo vor arăta și mai bine.”

Despre rolul ei în echipă, Cristina spune că deși n-a prins o zi bună, a făcut tot ce-a putut. „Eu am făcut tot ce-am putut pentru colegele mele, nu mi-a mers nici mie șutul, m-am simțit un pic scoasă din joc de pressingul pe care l-au făcut, dar repet, nu e vorba de o singură jucătoare în echipă, azi n-au mers mai multe lucruri. Dacă mergea apărarea, sunt convinsă că găseam mai multe soluții în atac, dar nici apărarea nu a mers. Acel inter stânga (Anne Mette Hansen n.red.) ne-a făcut foarte multe probleme. Din păcate, n-a fost ziua noastră, așa cum a fost ziua noastră de multe alte ori împotriva lor. A fost rândul lor să plângă azi de fericire. Ăsta e sportul, eu am trecut de multe ori prin momente de genul acesta și n-o să mă las doborâtă.”

La final, Cristina le-a mulțumit suporterilor care au fost alături de România la Helsingborg meci de meci. „Suporterii au fost extraordinari, le mulțumesc din suflet, îmi pare rău că n-am putut să-i facem bucuroși azi, am văzut mulți oameni în tribună care plângeau. Mă doare lucrul ăsta, pentru că au venit în fiecare zi și ne-au susținut. Dar sper să fie în continuare alături de noi, pentru că așa cum așa cum își doresc ei, ne dorim și noi performanță. Din păcate azi n-a fost să fie.”

Comentează articolul
Preview

Înapoi la cele importante: campionatele tari ale Europei revin cu derbiuri și controverse. Iată ce urmează în Big 5

17 noiembrie 2017
Danny Coposescu

Câteodată, pauzele competiţionale pentru meciurile internaţionale, fie ele şi baraje cu mize uriaşe, sunt un fel de teste ale răbdării. Naţionala nu mai e de mult standardul calititativ al fotbalului şi, oricât de entuziasmante ar fi turneele finale, majoritatea fanilor se uită cu jind la calendar şi aşteaptă reînceperea campionatelor. Mai ales după chinul unei […]

Citeşte articolul
Analiză

Agenda lui Contra: cinci concluzii după primele meciuri ale Naționalei cu noul selecționer

© FOTO: Mircea Rosca / www.SportPictures.ro
16 noiembrie 2017
Ciprian Rus

Două victorii, una cu Kazahstanul, cealaltă în amicalul cu Turcia, un egal în Danemarca și o înfrângere ca un duș rece cu Olanda, la București. După patru meciuri, la final de sezon, e vremea câtorva concluzii pe marginea mandatului lui Cosmin Contra la echipa națională. Altă atitudine România a arătat o altă atitudine în ultimele […]

Citeşte articolul
Rusia 2018

Danish delight: Christian Eriksen îi demontează pe irlandezi la Dublin, Danemarca câştigă ultimul loc european la Mondial

15 noiembrie 2017
Danny Coposescu

Ne-am plâns foarte serios de lipsa golurilor în aceste meciuri de baraj pentru Cupa Mondială. Și pe bună dreptate: dacă n-ar fi fost turul dintre Croaţia şi Grecia, am fi avut două goluri în nouă meciuri. Dar cum am început secţiunea europeană, aşa am şi încheiat-o: cu o avalanşă de goluri. Păcat de efortul irlandezilor […]

Citeşte articolul
Echipa națională

„Lămâi” pentru Contra: după trei meciuri bune, România e surclasată de Olanda. Selecționerul are agenda plină cu lucruri de pus la punct 

România a fost pusă la pământ de Olanda pe „Arena Națională”. Foto: Răzvan Păsărică / Sport Pictures
14 noiembrie 2017
Ciprian Rus

Victoria cu Kazahstanul ne-a readus zâmbetul pe buze, egalul smuls în Danemarca ne-a arătat că România lui Cosmin Contra e capabilă să tragă de ea, iar victoria cu Turcia ne-a dat speranțe că suntem pe drumul bun. Dar, ca de atâtea ori în ultimii ani, Olanda ne readuce cu picioarele pe pământ, după un 3-0 […]

Citeşte articolul
  • Razvan

    O declaratie cat se poate de pertinenta din partea Cristinei. Asta este, mergem mai departe!

  • Racautanu Aurel

    Bravo, Cristina.
    Abia mai statea in picioare de oboseală, însă a răspuns cu inteligență întrebărilor destul de prostești ale comentatorului.
    Chapeau!!

  • IonitaM

    @neo
    Nu știu dacă părerea mea contează pentru tine, dar voi încerca să răspund oricum la întrebarea de pe 30/0 🙂
    Pe scurt – putem să fim mulțumiți de ce au făcut fetele și să ne punem întrebări despre ce e de făcut ca să fie mai bine, fără să ne aflăm în vreun conflict cu noi înșine. Putem să le felicităm și în același timp să vrem mai mult (și ele vor!). Dar cum putem obține asta? Ar trebui să vedem și ce facem diferit față de alții. Nu cunosc exact răspunsul potrivit, dar câteva lucruri le poți găsi pe net și pot încropi un fel de răspuns (de neofit 🙂

    Să zicem că ne aflăm în satul Matricea, unde sunt mai mulți verișori. Neo-Question-Mark, eroul nostru, autointitulat fan de performanță, în realitate doar un „hater” al google search-ului, își pune întrebarea de ce țuica verișorului Neo-dal sau a lui Neo-sen e mai bună decât țuica verișorului Nilă. Pentru că avem puține date despre tarlaua scandinav-albastră-roșie a lui Neo-dal, îl vom lua la bani mărunți pe Neo-sen, cel cu tarlaua scandinav-alb-roșie (asta și pentru că tocmai ce am avut ieri o degustare cu „țuica” lor și s-a dovedit mai bună de data asta).
    Cu ochiul liber, se poate observa că Nilă are o suprafață mai mare de teren cu mai mulți pruni decât Neo-sen (19 mil față de vreo 6). Dar în fapt, doar puțini pruni de pe tarlaua lui Nilă fac și prune, respectiv, doar vreo 8000, în timp ce pe tarlaua mai mică a lui Neo-sen sunt 120000 de pruni altoiți. Sursa (cam nasol, dar aici au făcut o treabă ceva mai bună și e singurul reper găsit de google search): http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/misterul-disparitiei-celor-55-000-cum-s-au-volatilizat-peste-noapte-88-din-handbalistii-legitimati-in-romania-astazi-practicantii-acestui-sport-insumeaza-0-042-din-populatia-tarii-15225713
    Să zicem că diferența asta îl ajută pe Neo-sen doar cu 1-2 procente.

    Așadar, avem mai întâi o problemă cu numărul total de prune. Dar avem apoi recoltarea și selecția lor (asta în lumea reală, din afara satului imaginat Matricea, se numește simplu „respectul pentru educația fizică și cultul practicării sportului”). Avem niște diferențe și aici. Nu doar istorice, deși și asta e o cauză (Neo-sen și-a altoit primii pruni prin secolul 19 – https://en.m.wikipedia.org/wiki/Handball , ei au introdus primul set de reguli în degustarea „țuicii” despre care vorbim). E vorba de procesul în sine și de „ustensile”. Nilă recoltează folosindu-se de un par cu care bate prunii (știm toți cum arată bazele sportive la noi și cât de bine pregătiți sunt o bună parte din antrenorii de nivel inferior), apoi recoltează manual, la găleată, o parte din producție. Pentru că o altă parte este pierdută prin iarbă, tufișuri, e zdrobită la aterizare sau e călcată în picioare din neatenție în timpul procesului de recoltare (să nu uităm de cât de „bine” e utilizată medicina sportivă sau cea de recuperare).
    Prin comparație, Neo-sen folosește ceva de genul ăsta: https://twitter.com/machinepix/status/764935552911237120 (sorry că n-am găsit cu prune, sper că merge și cu măsline). Mai punem vreo 2-3 procente în plus la calitate la țuica lui Neo-sen.
    Totuși, Neo-Q-M ar putea opina că aici nu e vorba de numărul total de prune, ci de calitatea țuicii scoasă doar cu o grămăjoară de prune alese pe sprânceană de pe fiecare tarla (lotul reprezentativ). Mai mult, există aproape certitudinea că măcar unul dintre roadele de pe tarlaua lui Nilă e una dintre cele mai perfecte. Ever existed! (mai are vreo 15 goluri Cristina pentru a deveni cea mai bună marcatoare din toate timpurile la CE)
    Corect, dar aici apar și alte lucruri. Unul ar fi știința de a depista care dintre celelalte fructe din grămăjoară poate fi utilizată într-o anumită zi și care nu. E ca magia. Știi care e mai savuroasă în funcție de zi, oră, care trebuie să mai stea în găleată, care poate fi băgată în cazan. Cum știi asta? Ai softuri care îți arată asta, cum ar fi ClearSky (link: http://www.catapultsports.com/media/norwegian-handball-federation-using-clearsky/ ), folosit în mai multe sporturi, inclusiv NBA. Neo-sen știe mai multe despre prunele lui, decât știe Nilă. Cât îl mai ajută asta? Poate încă 1-2 la sută.
    Comentatorul de degustări de pe TVR tot adăuga pe listă atitudinea părtinitoare a oficialilor, punând-o pe seama faptului că Neo-san și Neo-dal sponsorizează federația internațională de degustări de țuică (și în degustarea dintre țuica lui Neo-sen și vodca lui Neo-sov s-a cam văzut, spre deosebire de cea de ieri, când nu a fost cazul). Asta mai poate adăuga un 1-2 la sută, atunci când nu îți „trage” bine cazanul (măcar la nivel de moral, e reconfortant să știi că, la o adică, ai o proptea, parcă te rostogolești mai voios prin cazan, nu?)

    Facem suma: 5-8 procente. Le reducem la 3 cu totul. În favoarea lui Neo-sen.
    Aici ne oprim și deschidem aplicația Netflix. Scroll la „my list”, click pe Breaking Bad. Fast forward până la scena în care chimistul adus de Gus Fring să îi producă metamfetamină îi explică diferența între cea de 96 % puritate și cea de 99 % – exponențială, copleșitoare. Rămânem la film, că e mișto, păcat că nu are mai multe sezoane.
    Așteptăm meciul cu Germania să mai vedem încă o dată torpilele C. Neagu. Cât mai putem. Între timp, să sperăm că grădinarii spanioli aduși de Nilă își vor face treaba (din ce am citit pe lead.ro, lucrurile sunt promițătoare).
    Și putem să cerem de la cei pe care i-am votat sau nu, dar ne reprezintă, să facă ceva util pentru sport în general. Să înceapă, poate, cu sportul în școală (ar fi un miracol, educația în sine, nu doar cea fizică, e ultima pe listele lor și asta e și mai tragic, deși off-topic). Îi putem stresa un pic cu asta.
    Mai important, ne putem îndemna copiii să facă sport. Nu pentru țară. „Pentru ei!”, vorba fetelor de la handbal.

    • neo

      Voi reveni. Sa vad deocamdata daca merge, caci nici nu stiu sigur daca am postat vreodata aici ori nu 🙂

    • neo

      Din pacate ieri a fost vorba despre mult mai multe procente diferenta.
      Ce imi doresc e sa vad Romania apropiindu-se mai mult de stilul scandinav, in care primeaza circulatia rapida a mingii si a fetelor, viteza de contraatac, sutele de scheme repetate la infinit si, bineinteles, pregatirea fizica aproape perfecta. Apoi, poate vom putea si cu mai putine prune decat ele ori cu alte neajunsuri sa mergem, macar odata la 10 ani, pana in varf….

      P.S.
      Inteleg ca nu sunt singurul care a sperat ca, totusi, Heisenberg nu a fost invins iremediabil de boala in acea ultima scena…

      • IonitaM

        Merge și Better Call Saul, mie mi-a plăcut și aștept continuarea. Pe Heisenberg nu cred să îl mai vedem vreodată, dar râmăne nemuritor:)

    • MarcelTurca

      Miss, dacă nu existai , trebuia să fii inventată!

      • IonitaM

        Încă mai aștept o fotografie cu tine și Neo la o țuică fiartă! 🙂 Pe aceea chiar trebuie să o pui la avatar, chit că nu știi cum:))

    • Marius Popescu

      Sigur, pare tentant să vorbești de diferență de sistem, creând senzația – falsă, după părerea mea – că danezele ar avea porni cu un avantaj dat de infrastructură, tradiție, selecție etc. Ultimele rezultate directe, mai puțin cel de ieri, te contrazic. România a ținut capul sus în handbalul feminin și în ultimii 3-4 ani a fost peste Danemarca. La campionatul acesta a venit cu o echipă în reconstrucție și a fost dusă în spate de forma excepțională a Cristinei Neagu (și parțial a portărițelor). Când Neagu n-a mai fost în formă s-a văzut că nu există un plan B, că extremele irosesc foarte multe șanse, tăind din elanul echipei și că deocamdată niciuna nu a atins nivelul lui Elisei sau Vărzaru ca să ne bazăm constant pe ele. Sunt multe promisiuni, dar până la consacrarea deplină mai e. Buceschi n-a fost la 100%, László mai trebuie să crească. Oana Manea e o certitudine, dar nu poți juca permanent pe pivot. Ai nevoie de extreme, să răsfire jocul și să lase culoare pentru interi și pivot. Una peste alta, eu cred că dacă se sudează mai bine și tinericile prind mai multă încredere putem ținti mai sus fără probleme.
      Singura problemă „sistemică” mi s-a părut diferența de pregătire fizică. S-a văzut clar că ale noastre nu au mai ținut ritmul, după seria de meciuri istovitoare, pe când danezele alergau ca iepurii.

      • IonitaM

        Am multe greșeli în postul inițial (îmi zgârie urechile, dar le las așa, să-mi fie învățătură de minte), însă nu cred că am și frânturi de logică. Știu că le-am tot bătut pe daneze în ultimii ani, dar cred că e mai curând în pofida condițiilor, nu datorită lor. Recunosc că nu sunt specialistă în analize de acest fel, dar, din datele cunoscute, nu pot să nu observ că sportul în țara asta e într-un oarecare regres (vezi Olimpiada). Handbalul masculin (după 4 titluri mondiale – de necrezut acum) e pe nicăieri de ani buni. Asta înseamnă că ceva se face, sistematic, greșit. Sau că nu evoluăm, nu ținem pasul cu tehnica de antrenament, recuperare etc. Neo întreba de ce nu aducem trofee (Danemarca are 3 titluri și 2 arginturi europene, iar acum are o nouă șansă la o medalie; România are un bronz). La asta am încercat să răspund. Dar să sperăm că lucrurile se vor îndrepta (dorință există, niște pași s-au făcut)

  • Andrei Bratu

    Dupa razboi multi viteji se arata, dar poate ca mai bine am fi odihnit jucatoarele de baza la meciul de ieri cu Cehia astfel incat astazi sa fi dat totul in teren. Cred ca ptr calificarea in semifinale tot de o victorie am fi avut nevoie, chiar si in cazul unei infrangeri. Ma gandesc ca am fi putut risca sacrificand poate astfel obiectivul federatiei – primele 8. E posibil totusi ca staff-ul sa nu fi stiut de aceasta posibilitate (ar merita intrebat macar Buceschi) ?!?

    • Laur0707

      Cu Cehia nu puteam pierde fara sa o introducem apoi in ecuatia calificarii in ultima runda, deci decizia de a aborda acel meci cu o proportie buna de titulare a fost una corecta.

      Ce nu s-a putut suplini a fost jocul mai slab al extremelor (cu vreo 4 goluri marcate din cele 5-6 situatii ratate acolo, ne puteam califica).

      Iar decizia de a o tine pe Paula atat de mult, cand Denisa putea fi introdusa in joc mult mai devreme, de asemenea nu a ajutat.

      Si, zic eu, si Zamfir pe inter stanga jucand mai mult in locul Cristinei, care putea fi mutata mai central sau in dreapta, pentru a dejuca apararea daneza.

      Pacat de Buceschi, ca nu a fost fizic la parametri optimi, marcase primele noastre 4 goluri ale meciului, putea fi de asemenea decisiva, ca si in meciul de calificare la JO.

      Ca o speranta de viitor, mi-a placut ce a jucat (si mai ales ce cred ca poate juca) Laslo, poate fi o concurenta serioasa a Elizei pe viitor.

      Parerea de rau maxima e pentru Cristina, de departe cea mai buna jucatoare a lumii, care cred ca merita o medalie de aur cu nationala. Poate se va intampla la CM de anul viitor. Hai Romania!

© 2017 Lead
Design: Live Design