„Der Untergang?“ Bilanţul groaznic din competiţiile europene lasă cluburile germane cu multe întrebări şi puţine răspunsuri

Danny Coposescu 8 decembrie 2017

„Fotbalul cum ar trebui să fie.“

Ăsta e titlul ales de Federația Germană (DFL) pentru produsul pe care vrea să-l popularizeze pe pieţele emergente din Asia şi SUA. Strategia de marketing se propune singură în ceea ce priveşte Bundesliga. Tradiţie, pasiune, inovaţie – caracteristici pe care nu le poţi neapărat contrazice. Campionatul german are cea mai mare medie de spectatori pe meci, 44.000; regula de 50+1 ţine departe tendinţele excesive ale unui capitalism rapace; antrenorii tineri au curajul să promoveze jucători tineri şi să experimenteze concepte noi sau revizuite. Până de curând, mediul ăsta era suficient de atractiv încât să includă doi dintre cei mai râvniţi manageri din sportul ăsta: Guardiola şi Klopp.

Doar că, la jumătatea sezonului european, lucrurile cu singuranţă nu sunt cum ar trebui să fie pentru cluburile germane. Pentru prima dată din 2009, un singur club din Bundesliga se pregăteşte pentru optimile Champions League. Dacă eliminăm din ecuaţie rezultatele lui Bayern, care oricum pare să opereze la alt nivel decât colegele din campionat, bilanţul arată aşa: 30 de meciuri internaţionale, şase victorii. Asta explică frământările pentru viitor din ţara campioanei mondiale.

Banii nu sunt totul

La finalul jocului care a eliminat-o pe Leipzig din Champions League, Oliver Kahn a fost întrebat (previzibil) dacă vorbim doar de un sezon slab pentru echipele germane, sau de un trend ameninţător. Fostul portar s-a ferit de concluzii tranşante şi a spun că doar încă o stagiune comparabilă l-ar convinge că declinul e general.

Asta a fost înainte ca ultima etapă de Europa League să aducă eliminarea celor trei participante din Bundesliga. De fapt, Hoffenheim şi Hertha Berlin pierduseră deja orice şansă la progres acum două săptămâni. Asta nu scuză neapărat prestaţiile mediocre contra lui Ludogoreţ, respectiv Östersund. Două egaluri pe teren propriu înseamnă că ambele au terminat pe ultimul loc în grupa lor. Köln a ratat şi ea ultima şansă la calificare după o înfrâgere cu Steaua Roşie Belgrad.

Aici sunt mai multe idei de despachetat. Prima le priveşte pe Dortmund şi Leipzig. Motivul pentru care se dau bătălii pentru regula de 50+1 e legat de presupusul dezavantaj pe care îl creează faţă de Premier League sau La Liga. Argumentul e că restricţia asta face imposibile investiţiile necesare pentru a ţine pasul cu ce se petrece în Anglia, sau la cluburi ca Real Madrid şi Barcelona. Ce să mai vorbim de PSG, a cărei existenţă îl revoltă până şi pe Uli „condamnat-pentru-evaziune-fiscală‟ Hoeneβ.

Dar când nu eşti în stare s-o baţi pe APOEL Nicosia acasă sau în deplasare, ce legătură mai are asta cu miliardele de la Paris? Beşitaş, Braga sau Ludogoreţ au bugete cu mult inferioare adversarilor germani pe care i-au eliminat toamna asta. Östersund e pe locul cinci în Suedia, şi totuşi Hertha n-a putut să-i smulgă decât un punct, când era oricum prea târziu.

E clar că patronii din Bundesliga nu pot arăta cu degetul cuferele celor bogaţi în cazul ăsta. Adevărul e că nivelul median din competiţia internă a scăzut alarmant în ultimii ani. Prestaţiile lui Köln din Europa, de exemplu, sunt de-a dreptul miraculoase dacă le compari cu forma din campionat. Peter Stöger şi-a pierdut job-ul săptămâna trecută, pentru că fosta sa echipă e deja ca şi retrogradată, cu doar trei puncte şi încă nicio victorie.

Hoffenheim e mai inconstantă decât preşedintele american, Dortmund n-a mai câştigat din septembrie. Redacţia de la Deutsche Welle aduce probabil cea mai gravă jignire pe care o poate auzi fotbalul german: lipsa de inovaţie. Atât pe plan domestic, cât şi internaţional, obsesia cu gegenpressing şi prea puţine idei noi sunt motive care explică stagnarea asta. La asta se adaugă şi exodul de talent, care s-ar putea să se agraveze. Nici bine n-a apărut pe scena mare, că Leon Goretzka de la Schalke e deja vânat de echipe engleze. Sau de gigantul din Bavaria, a cărui tură de cumpărături făcută prin lotul lui Hoffenheim vara asta cu siguranţă a contribuit la declinul echipei lui Nagelsmann. Că jucătorii pleacă la Everton sau la Bayern a ajuns să nu mai facă mare diferenţă pentru formaţiile mai mici.

Nu încape îndoială că vorbim de un fenomen complex care nu poate fi redus la câteva clişee tocite. Germania produce în continuare calitate pe bandă rulantă, iar antrenori ca Nagelsmann sau Tuchel îşi merită reputaţiile excelente. Dar realitatea rece e că Bayern s-a desprins din nou în fruntea clasamentului, în timp ce urmăritoarele nu pot lega nici două succese. Între timp, Austria, Ucraina şi chiar Cipru au pus mai multe puncte la coeficientul european decât Bundesliga sezonul ăsta. Ligue 1 se apropie încet-încet în clasamentul UEFA şi, dacă Oliver Kahn descoperă anul viitor trend-ul de care se teme, strategiile DFL vor trebui să se concentreze pe alte lucruri decât popularizarea brandului.

Aproape campioană de toamnă

Că tot vorbeam de dominarea reîmprospătată a lui Bayern, echipa lui Jupp Heynckes ar putea să-şi asigure deja titlul neoficial de „Herbstmeister‟. O victorie la Frankfurt, echipa de pe locul opt, ar fi de ajuns pentru asta.

Schalke are un meci foarte greu la Gladbach, care o va depăşi în clasament dacă învinge. Presiunea asta e nimic faţă de ce trăieşte Peter Bosz înainte de jocul cu Werder Bremen. Sueddeutsche Zeitung spune că olandezul îşi joacă sâmbătă viitorul – orice altceva decât trei puncte ar putea însemna sfârşitul pentru el. Watzke şi directorul sportiv Michael Zorc şi-au declarat din nou susţinerea pentru Bosz săptămâna asta, dar Dortmund pur şi simplu nu-şi mai permite paşi greşiţi dacă vrea să prindă măcar un loc de Champions League. E cel mai prost moment cu putinţă, deci, pentru accidentările de lungă durată ale lui Gonzalo Castro şi Max Philipp, de pus la colecţie cu absenţele lui Götze şi Reus.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.