El, din nou el! Spania 3, Cristiano Ronaldo 3 și Cupa Mondială are un nou meci de pus în vitrină

Danny Coposescu 19 iunie 2018

Sunt atâtea lucruri care te fac să te îndrăgostești de fotbal. Uite unul menționat mai rar. Se tot întâmplă tot felul grozăvii smulse din telenovele în afara terenului, intrigi și scandaluri care te lasă cu gura căscată: poate îți prinzi selecționerul că te înșală cu alta, deci îi dai papucii și trebuie să te consolezi cu cineva destul de necopt; sau un sfert din lotul tău își rupe contractele cu Sporting Lisabona din cauza unui șef megaloman și niște fani războinici.

Dar exact când totul începe să semene mai mult a un episod din The Office, fotbalul te trage de mâncă și-ți aduce aminte de ce îți petreci atâta timp alături de el. Datorită unor echipe ca Portugalia și Spania, grație unor jucători ca Iniesta sau Ronaldo, mulțumită unui meci ca ăsta.

Portugalia 3-3 Spania

Săracii Fernando Hierro și Sergio Ramos au făcut ieri mai multă muncă diplomatică decât s-a văzut la tot congresul G7 în Canada. Noul selecționer și căpitanul Spaniei curăță încă farfuriile sparte de Lopetegui, dar cioburi vor rămâne, orice s-ar întâmpla mai departe. Deocamdată însă, omul de la Real știa el ce spunea când le-a rânjit jurnaliștilor: „E ca la pompe funebre aici! Zâmbiți, începe Mondialul!‟

Zâmbetul ne-a apărut pe față din minutul trei și n-a mai pierit până la ultimul fluier. Ronaldo s-o fi gândit obsesiv toată luna la faptul că are doar trei goluri în trei turnee finale. Cert e că s-a apucat rapid de treabă pentru a schimba palmaresul ăsta. Colegul de club Nacho nici nu apucase să-și lege șireturile când portughezul l-a atras în careu ca pe-o molie la bec și a scos penaltiul. Pe care l-a și transformat, bineînțeles.

În funcție de baricade, se scriau deja articole injurioase la adresa lui Lopetegui sau Rubiales. Dar Hierro și ai săi nu s-au agitat: „Keep calm and carry on passing.‟ Morișca a pornit ceva mai greu de data asta, dar odată pusă în funcțiune, a confiscat autoritar mingea. Cu Iniesta și Isco la pupitrul de comandă, Spania a arătat că o filosofie de joc nu se pierde când pleacă profesorul.

Poate cel mai important lucru lăsat în urmă de fostul antrenor e flexibilitatea care a adus egalarea. După ce s-au liniștit cu o doză sănătoasă de posesie, spaniolii au lovit cu o bubuială din propriul careu, direct pe pieptul voluminos al lui Diego Costa. Pepe s-a trezit azvârlit ca un sac de cartofi, vârful lui Atletico a mai întors pe dos câțiva fundași și, când s-a săturat de distracție, a finalizat lejer.

N-avem imagine cu mișcările lui Sergio Ramos din perioada asta, deci nu știm dacă nu cumva l-a contuzionat din greșeală și pe David De Gea, cum s-a întâmplat cu Loris Karius în finala Champions League. Știm doar că, atunci când le era lumea mai dragă coechipierilor, portarul lui United a făcut-o lată. Chiar înainte de pauză, un șut cel mult optimist trimis de Ronaldo, care nu mai văzuse obiectul muncii de o veșnicie, i s-a strecurat printre picioare ca în curtea școlii.

Ce-i drept, episodul ăsta nu i-a deranjat prea mult pe jucătorii lui Hierro. La nici un sfert de oră după pauză, erau la conducere. Diego Costa s-a luat la întrecere cu Cristiano, după încă un gol atipic, din fază fixă, apoi Nacho a făcut uitat începutul slab cu o rachetă absolut fantastică. De acolo, au început strigătele de „ole!‟ din tribune și Portugalia a părut să alerge după umbre. O ratare mare din partea lui Costa, încă una din partea înlocuitorului lui, Iago Aspas – momentele astea nu păreau să conteze.

Până când Pique l-a faultat pe Ronaldo în afara careului. În prima parte, jucători mult mai tineri, ca Guedes, n-au putut ține pasul cu el. În ultima jumătate de oră însă, căpitanul a părut extenuat și scos din sărite. Nu-i nimic – a închis ochii, a tras aer adânc în piept și s-a schimbat imediat la față. Patru pași, unul dintre ei pe vârfuri și, bineînțeles, încă un hat-trick. Al 51-lea din istoria competiției, al 51-lea din cariera sa.

La final, Hierro s-a declarat mândru de echipă. Și are toate motivele. Spania s-a ridicat la nivelul așteptările (poate chiar le-a depășit, dat fiind contextul), chiar dacă vulnerabilitățile expuse au fost mereu acolo. Dar nimeni nu va lua propoziția asta în serios: „Îl admir pe Cristiano, dar nu l-aș da la schimb cu niciun jucător din lot.‟ Sau poate că are dreptate. Portugalia e construită, cărămidă cu cărămidă, în jurul lui Ronaldo, care pur și simplu nu dă semne că încetinește. 

După toată nebunia asta, o altă națională pozează clasamentul și îl pune în ramă. Iran conduce grupa B!

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.