Lleyton Hewitt, cel mai mare competitor care-a lovit vreodată mingea, a influențat tenisul în mod decisiv. Acum își ia adio

Andrei Năstase 21 ianuarie 2016

Carismaticul australian, cel mai tânăr lider mondial din istoria jocului (20 de ani), câștigător a două titluri de Grand Slam – US Open, în anul 2001, Wimbledon, câteva luni mai târziu – anunțase că va renunța la tenisul profesionist la sfârșitul actualei ediții a Openului Australian.

Pentru Hewitt, atât turneul, dar și cariera de simplu se încheie astăzi, după înfrângerea (2-6, 4-6, 4-6) din fața unui David Ferrer care îi seamănă atât de mult la stilul de joc, dar care nu a reușit să îi replice niciodată succesul din și din jurul terenului.

Odată cu despărțirea de Hewitt (34 de ani), tenisul se mai îndepărtează puțin de generația lui Federer și se instalează confortabil în cea a lui Djokovic.

 

Și chiar dacă Hewitt, numit deja căpitan al echipei de Cupa Davis a țării sale, încă se află în concurs pe tabloul de dublu, unde face echipă cu alt australian, puternicul Sam Groth, nu e prea devreme să ne amintim că Lleyton, Juan Carlos Ferrero, Andy Roddick și alții ca ei ne-au ajutat să facem trecerea de la Sampras și Agassi la Federer și Nadal.

Nu e puțin lucru să te plasezi – chiar și pentru scurt timp – în fruntea tenisului masculin, mai ales când sportul acesta își căuta nu doar noi stăpâni, dar și noi obiceiuri.

În comentariul lui pentru ESPN, Darren Cahill (antrenorul actual al Simonei Halep, omul care l-a pregătit pe australian în cea mai bună perioadă din cariera lui), spunea că Hewitt este, într-o bună măsură, precursorul jocului modern pe care îl urmărim azi mai ales la Djokovic, Murray și ceilalți jucători de contră din circuit.

“Dacă te uiți cu atenție, toți marii campioni dinaintea lui Lleyton aveau un punct nevralgic: Reverul lui Pete (Sampras n.a.) nu era prea solid; deplasarea lui Andre (Aggasi) nu era prea grozavă. Toți jucătorii din perioada aceea aveau o slăbiciune pe care o puteai ataca. Lleyton, în vremea aia, nu avea niciuna”, spune Cahill.

După 20 de ani de circuit, Hewitt ne lasă amintire celebrul „Come on!”, pe care el, mai bine decât oricare altul, l-a plantat în rutina zilnică a jucătorilor de azi într-o vreme în care tenisul se juca cu cozorocul întorc invers.

“Am ieșit pe teren și am dat totul, așa cum am făcut-o mereu. N-am lăsăt niciodată nimic la vestiar și ăsta e un lucru de care pot fi mândru”, spunea Lleyton la final, înainte să le transmită fanilor săi că a juca pentru Australia a fost cea mai mare onoare a lui.

“Îmi va lipsi un singur lucru”, a încheiat Lleyton: “că nu mai trebuie să ies zilnic să dau absolut tot ce am de dat.”

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.