Meldonium-gate: un pic de ordine, atât cât se poate, într-o mare de controverse și informații în cazul Mariei Sharapova

Camelia Butuligă 11 martie 2016

Problema Mariei Sharapova devine problema întregului tenis, care caută să-nțeleagă cât mai repede ce este acest Meldonium, cine îl folosește și la ce ajută. Tenisul mai caută, de asemenea, să se pună pe picioare după acest șoc de imagine.

Roțile autobuzului Meldonium continuă să se învârtă și de când am scris ultima oară, s-au mai urcat niște oameni: numărul sportivilor găsiți pozitiv a sărit de 60 și se preconizează că va continua să crească. Între timp, specialiștii încearcă să determine dacă și cât ajută această substanță performanțele sportive, jurnaliștii se uită la aspectele legale și procedurale ale cazului Sharapova, jucătorii de tenis își dau cu părerea la Indian Wells, Sharapova scrie pe Facebook pentru a le mulțumi celor care o susțin (printre care și producătorul de rachete Head), iar fanii sunt în continuare împărțiți. Avem multe de acoperit. Să le luăm pe rând.

1. Aspecte procedurale legate de cazul Sharapova

Informații din tabăra Mariei nu prea vin decât prin intermediul avocatului ei, John Haggerty, care a spus totuși niște lucruri interesante presei până acum. A susținut că Maria era ea însăși responsabilă de verificarea listei cu substanțe interzise, nu cineva din echipa ei, și își asumă responsabilitatea pentru faptul că a ratat notificările primite. Câte notificări au fost (unele surse susțin că au fost 5 în total, de la diverse foruri) avocatul său a spus că încearcă se determine cu exactitate, dar până la urmă nu mai contează, de vreme ce Maria și-a recunoscut vina de a nu le fi verificat.

Mildronate (medicamentul care conține meldonium) nu este singurul medicament prescris de doctor Mariei pentru problemele de sănătate din 2006. De asemenea, a insistat că doza luată de Sharapova nu depășea 1000-2000 mg pe zi (care este vehiculată ca limită peste care substanța devenea un factor care ajuta performanțele fizice) și că fișele medicale ale Mariei vor dovedi acest lucru. Pe de altă parte, specialiștii care au decis introducerea meldoniumului pe lista de substanțe interzise de WADA nu au precizat că dozajul este un factor. Presupunând că dozajul este totuși un factor important, este neclar cum va dovedi Sharapova că nu a depășit niciodată limita care se presupune că dă avantaje competitive.

Altă întrebare ar fi de unde și-a procurat Maria medicamentul, de vreme ce nu este aprobat in SUA și UE. Dacă îl lua din Rusia, jurnaliștii s-au întrebat dacă a respectat procedurile pentru introducerea medicamentelor neaprobate de FDA în SUA. Avocatul său a răspuns că a achiziționat medicamentul legal și le-ar fi respectat. A mai susținut că inventatorul medicamentului, letonul Ivars Kalvins, a declarat că durata tratamentului este de 4-6 săptămâni, dar de 2-3 ori pe an, sau în funcție de recomandarea doctorului. ”Maria a luat medicamentul după recomandarea doctorului. Ideea că l-a luat în fiecare zi timp de 10 ani este neadevărată”, a afirmat Haggerty. În legătură cu doctorul de familie al Sharapovei, avocatul a spus că nu poate dezvălui de unde este.

Lindsay Davenport a fost citată pe Twitter spunând că știe de la avocatul Sharapovei că Maria a menționat în formularele antidoping că lua Mildronate. O altă sursă care a mai spus acest lucru acum câteva zile este Jeff Tarango, fost antrenor al rusoaicei. Când a fost întrebat direct, avocatul a spus că nu a verificat toate formularele și nu știe încă. Ulterior, a declarat că nu poate să dezvăluie dacă Maria a specificat în formularele antidoping că lua medicamentul.

Jurnaliștii l-au mai întrebat dacă una din strategiile de apărare va fi cererea retroactivă a unei Excepții Terapeutice (TUE). Avocatul a răspuns laconic că ”luăm în considerarea toate opțiunile”. O Excepție Terapeutică este acordarea de către autorități a permisiunii de a lua, cu scop terapeutic, o substanță care se află pe lista interzisă. S-au dat foarte puține excepții retroactiv, doar două până acum. Iar condițiile necesare pentru așa ceva sunt foarte stricte. Sportivul trebuie să dovedească că: substanța ajută la tratarea unei boli cronice sau acute care l-ar împiedica în desfășurarea activității sportive; substanța nu îi va da avantaje competitive altele decât cele care rezultă din recuperarea unui nivel normal de sănătate; nu există nicio alternativă rezonabilă de tratament în afara acelei substanțe; necesitatea folosirii substanței respective nu este o consecință, parțială sau totală, a folosirii altei substanțe prohibite. Aceste TUE însă au o reputație destul de controversată, motiv pentru care Federația Britanică de Atletism a cerut recent ca WADA să reducă numărul lor.

Audierea cazului Sharapova de autorități este programată în luna aprilie.

2. Cum a ajuns meldonium să fie interzis și cât de mult ajută, de fapt, performanțele fizice

 

maria

USA Today afirmă că meldoniumul a ajuns în atenția autorităților antidoping în urma unei informări anonime făcută către Agenția Antidoping din SUA (USADA) în martie 2014. În aceasta se pretindea că unii atleți est-europeni folosesc meldoniumul cu scopul de a obține avantaje competiționale. USADA a introdus meldoniumul pe ordinea de zi a simpozionului său anual, ținut în Phoenix, iar în octombrie 2014, substanța era pe lista de monitorizare a Agenției Mondiale Antidoping.

Au urmat apoi testele. La sfârșitul lui 2014, au fost analizate 8300 mostre aleatorii de urină; meldonium a fost depistat în 2,2% din ele. Toate mostrele care conțineau substanța aparțineau unor sportivi est-europeni. Rezultatele studiului au fost publicate în aprilie 2015 și au stat la baza interzicerii meldoniumului.

Este proporția mare de sportivi care îl luau un argument că meldoniumul ajută performanțele pe teren? Probabil acei sportivi credeau acest lucru; este totuși destul de greu de crezut că un număr atât de mare de atleți profesioniști aveau probleme cardiace reale. În orice caz, popularitatea sa printre sportivii est-europeni este principalul indiciu că substanța nu-i ajuta doar pe bolnavii de inimă.

Problema este că alte dovezi științifice în ceea ce privește efectele meldoniumului sunt greu de găsit. Nu există studii făcute în Occident, pentru că medicamentul nu a fost propus spre aprobare în afara spațiului fost sovietic. Explicația companiei care îl vinde a fost că nu ar fi fost profitabil financiar, deoarece procesul de aprobare este costisitor. Și chiar dacă medicamentul este aprobat, orice companie farmaceutică îl poate produce și comercializa, pentru că a fost inventat în anii 70 și patentul său a expirat.

Cele câteva studii asupra efectelor medicamentului Mildronate sunt publicate în limba rusă. Multe sunt făcute pe cobai, dar un studiu făcut în 2010 pe un grup de pacienți care aveau probleme cu inima a constatat ”îmbunătățiri semnificative” în rezistența la efort a pacienților care luaseră 1g de Mildronate pe zi față de cei care primiseră un placebo.

Se pare că meldoniumul inhibă producția de carnitină, o substanță de care celulele au nevoie pentru a arde grăsimile și a le transforma în energie. Când avem nevoie de energie, corpul ar două resurse posibile: glucoza și grăsimile. Dacă celulele nu primesc destul oxigen, glucoza este mai eficientă decât grăsimile pe post de combustibil, pentru că produce mai multă energie cu o cantitate mai mică de oxigen. De aceea medicamentul ajută pacienții ale căror inimi nu primesc destul oxigen. În teorie, acesta ar fi motivul pentru care i-ar ajuta și pe atleți: când aceștia nu mai primesc destul oxigen, celulele lor fac trecerea la arderea glucozei, care este mai eficientă energetic. Eric Brass, profesor de medicină la U.C.L.A., citat de New York Times: ”În activități scurte, intense, care necesită sprinturi, glucoza este preferată pentru că generează energie mai repede.” Totuși, Brass este sceptic în legătură cu efectele meldoniumului, din cauza lipsei unor studii amănunțite și de încredere.

Pe de altă parte, sunt sportivi care își suplimentează cantitatea de carnitină din corp. Deci cum e mai bine? Este posibil ca pentru anumite tipuri de activități sportive carnitina să ajute, iar pentru altele, lipsa ei să fie benefică? Wlliam R. Hiatt, cardiolog și profesor la Facultatea de Medicină a Universității Colorado, nu vede cum scăderea nivelului de carnitină (pe care o provoacă meldoniumul) ar putea ajuta un sportiv.

Compania letonă care produce medicamentul spune că meldoniumul ajută la minimizarea distrugerii celulelor inimii, distrugere provocată de produși ai carnitinei. ”Medicamentul nu ajută la funcționarea mai bună a celulelor sănătoase, ci împiedică moartea celulelor ischemice. Nu este vorba de îmbunătățirea performanței sportive, ci de împiedicarea degradării țesuturilor afectate de un flux scăzut de sânge către inimă.”. Cu toate acestea, tot New York Times raportează că Ivars Kalvins, unul din creatorii substanței, a declarat într-un interviu din 2009 că medicamentul a fost dat soldaților ruși care cărau echipament greu în timpul războiului din Afganistan. Iar pe site-ul său, printre efectele medicamentului este trecută ”creșterea capacității de muncă la persoanele sănătoase care sunt suprasolicitate fizic și mental sau care trec printr-o perioadă de recuperare.”

Continuarea articolului este pe Treizecizero

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.