„Portocala mecanică” e defectă, are nevoie de un miracol pentru a merge la Mondial. Portugalia şi Franţa au și ele de tras

Danny Coposescu 8 octombrie 2017

Vorbeam ieri de naţionale ale căror istorie se confundă cu cea a Campionatului Mondial şi cum câştigarea trofeului nu e o condiţie sine qua non pentru a face parte din grupul ăsta select. Nimeni nu demonstrează asta mai bine decât Olanda. De la revoluţia „fotbalului total“, la culoarea excentrică pe care a adus-o la acest turneu final, mica naţiune s-a obişnuit să joace rolul principal pe scena mare.

După Europeanul ratat anul trecut, olandezii trebuie să se obişnuiască acum cu o altă realitate: au pierdut contactul cu cei mai buni. Victoria la mustaţă din Belarus îi lasă cu la fel de multe şanse de a ajunge în Rusia câte are Arjen Robben să-şi crească din nou plete.

O cădere anunţată

Cineva de pe Twitter s-a uitat la 11-le de start al Olandei aseară şi s-a întrebat: „Ce-a făcut Robben atât de rău de l-au pus să joace cu echipa secundă?“ Ironia e cam dură, dar când te uiţi la generaţia cu care a încercat Dick Advocaat calificarea, n-ai cum să nu te întrebi măcar ce s-a întâmplat.

Janssen, Bas Dost, Ryan Babel sau Davy Pröpper sunt jucători buni, dar departe de jucătorii excelenți care se îmbrăcau de obicei în portocaliu. Asta în condiţiile în care Suedia tocmai dezintegrase (8-0) pe Luxemburg şi Olanda ştia că are nevoie de cel puţin o căruţă de goluri pentru a rămâne în cursa pentru baraj.

Bineînţeles că a urmat exact ce ne-am obşinuit să vedem în ultimii trei ani – un joc previzibil, lent şi presărat cu greşeli. Nu-i de mirare nici că scorul era 1-1 în minutul 80 şi că gazdele păreau mai capabile să câştige. Nici după ce Dost a scos un penalti, transformat de Robben, n-ai fi zis că Olanda nu e în stare să-și mai invite adversari la un egal târziu. Doar după ce a marcat şi Depay, în ultimele secunde, şi scorul s-a făcut 3-1, Belarusul a încetat să mai hăituiască apărarea panicată a oaspeţilor.

Degeaba, însă – Olanda trebuie s-o bată pe Suedia la şapte goluri marţi seară ca să ajungă la baraj. Nici atunci n-ar fi sigură, din cauza punctajului mic. Deci s-o spunem pe şleau: „Portocala Mecanică“ ratează al doilea turneu final consecutiv.

Au mai fost crize în istoria unui fotbalul olandez care a scos cu adevărat capul la lumină abia la sfârşitul anilor ’60. Două decenii mai târziu, Mondialele din Spania şi Mexic nu vedeau picior de olandez. Şi în 2002 s-a stat acasă. Nu e vorba neapărat de asta.

E mai mult senzaţia că declinul nu face parte dintr-un ciclu normal. Ce se întâmplă în general cu fotbalul olandez, la toate nivelurile, pare o alunecare lentă în mediocritate. Olanda n-o fi ajuns în Mexic, dar a câştigat Europeanul din 1988 doi ani mai târziu, singurul trofeu internaţional de până acum. Turneul din Japonia şi Coreea de Sud a fost ratat, dar Feyenoord a câştigat în acel an Cupa UEFA. Mai mult, toate cluburile de top din Europa se lăudau cu cel puţin un batav sau doi în poziţii cheie.

E drept că Ajax a ajuns în finala Europa League anul trecut, dar nici competiţia, nici contextul nu mai sunt aceleaşi. Fotbalul s-a stratificat brutal în ultimul deceniu, şi Olanda a rămas clar în eşalonul doi. O parte mare din vină le aparţine, spune Simon Kuper pentru ESPN: „Când ești conducător într-un domeniu pentru mult timp, poți ajunge leneş. Olandezii au încetat să mai gândească.“

Până când se iveşte cineva care să conducă o nouă revoluţie portocalie, Olanda va trebui să se obişnuiască cu un rol secundar.

Franţa şi Portugalia au emoții

Problema lui Didier Deschamps e că echipa sa pur şi simplu arată prea bine. Când ai un lot care face cât un „dream team“, nu mai ajunge să baţi Bulgaria cu 1-0. Golul lui Matuidi i-a ţinut pe francezi în topul grupei, dar calificarea încă nu e asigurată. În timp ce Suedia joacă la Amsterdam, Belarus vine pe Stade de France şi, după ce a arătat contra olandezilor, merită luați în serios. O repetare a scorului de aseară le-ar aduce gazdelor biletele pentru Rusia, dar victoriile la limită s-ar putea să-i enerveze pe fanii pretenţioşi. Mai ales după acel 0-0 cu Luxemburg.

După o primă repriză prăfuită în care campioana europeană s-a uitat tremurând cum Elveţia zdrobeşte pe Ungaria, Portugalia a trebuit să-l trezească din moţăială pe Ronaldo şi să-l trimită în teren contra Andorrei. Orice altceva în afară de trei puncte i-ar fi condamnat pe portughezi la play-off, aşa că Ronaldo s-a încălţat şi a făcut ce face mai bine: a marcat. Valente Silva a făcut 2-0 şi vom avea un meci grozav la Lisabona în trei zile, când Portugalia are şansa să-i fure Elveţiei de sub nas calificarea directă la Mondial.

Duminică încep ultimele jocuri din această campanie de calificare în care, dintre toate favoritele, doar Spania, Germania și Belgia pot fi mulțumite cu ce au arătat.

România încheie toate socotelile cu Rusia 2018 pe terenul Danemarcei, de la ora 19.00.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.