LEAD
RUsia 2018

Primul Mondial fără „Squadra Azzura” în 60 de ani. Așa arată apocalipsa fotbalistică pentru Italia

Comunitatea Economică Europeană, predecesorul EU, lua fiinţă. Primul joc video din istorie era prezentat la o expoziţie. Charles De Gaulle era ales preşedintele Franţei. Aşa arăta lumea ultima dată când naţionala de fotbal a Italiei rămânea acasă pentru turneul final al Cupei Mondiale.

Poate contextul ăsta ne va ajuta să înţelegem mai bine de ce, oricât de şocant ar fi pentru noi, italienii vor resimţi egalul fatal cu Suedia ca pe un cutremur cultural. O ţară care s-a ataşat ca puţine altele de fotbal, care l-a transformat şi i-a dat culoare pe teren, în tribune şi chiar în scris, o cvadruplă campioană a lumii a privit cum certitudinile multor generaţii se dărâmă sub reflectoarele reci de pe San Siro.

Italia 0-0 Suedia

Ăsta n-avea cum să fie un meci plictisitor, idiferent de lipsa golurilor. Până să treacă o jumătate de oră, arbitrul Antonio Mateu Lahoz îşi pusese deja tot stadionul în cap, cu tot cu micul contingent de suedezi veniţi în deplasare.

Marco Parolo a părut faultat în careu, după care Darmian şi Barzagli au scăpat cu un henţ grosolan, respectiv unul mai discutabil în cealaltă suprafaţă de pedeapsă. Pe parcursul jocului, şi-aşa excentricul Lahoz a început să reacţioneze din ce în ce mai bizar la sumedenia de faulturi şi proteste. Ba zâmbind, ba agresându-i de-a dreptul pe unii jucători, centralul a cam făcut-o de oaie. Mai ales după pauză, când Mikael Lustig i-a aplicat un genunchi de box thailandez săracului Darmian, tot în careu. Într-un act suprem de „Gică-contra“, Lahoz a văzut henţ la fundaşul lateral italian.

Dar, pentru mulţi suporteri ai gazdelor, nu încăpăţânarea oficialului spaniol va fi subiectul principal. Atenţia totală îi e rezervată lui Giampiero Ventura. Până la acest meci, era măcar de conceput că selecţionerul chiar îl ignoră pe Lorenzo Insigne din motive tactice. Cu Suedia, nici cei mai înțelegători fani n-au mai putut să-l apere. Până şi reporterii de la BBC, nu tocmai fini cunoscători ai fotbalului italian, au strigat la unison cu presa autohtonă: „UNDE-I INSIGNE?“

Pe bancă, unde a rămas până la fluierul final. Când ultima înlocuire făcută de Ventura s-a dovedit a fi Bernardeschi, e tentant să spui că atmosfera de pe San Siro a dat în răsmeriţă. Dar reacţia a fost una mai degrabă obosită, resemnată. Adevărul e că probabil nimeni, nici măcar un Insigne în forma extraordinară arătată la Napoli, n-ar mai fi putut salva echipa asta în ultimele 15 minute. Cu Barzagli şi Chellini pe post de playmakeri şi cu Buffon în careu la cornere, orice urmă de plan sau structură, odinioară caracteristicile definitorii ale jocului italian, dispăruseră fără urmă.

Fluierul final a adus lacrimi pentru Belotti şi un adio şi mai trist pentru titanul Gianlugi Buffon. E greu să găseşti pe cineva interesat de fotbal care nu i-ar fi dorit portarului un sfârşit mai merituos în tricoul naţionalei sale. Pare nedrept că aşa se termină încă o eră, pe lângă cea care făcuse Italia cea mai des întâlnită prezenţă la Cupa Mondială, alături de Germania.

Pentru Suedia, e primul turneu final din 2006 încoace şi echipa lui Andersson îşi merită locul şi bucuria.

Pentru federaţia, suporterii şi presa adversarei înfrânte, urmează întrebări grele. Declinul e constant şi abrupt, iar răspunsurile trebuie alese cu grijă, dincolo de neajunsurile personale ale lui Ventura. Altfel, Italia se va lua de mână cu Olanda în clubul gloriilor trecute.

Între sforăituri, Elveţia şi Croaţia au trecut de baraj

Când spuneam că elveţienii şi croaţii au cam rezolvat calificarea încă din tur, nu era neapărat un îndemn către jucătorii cu pricina. Şi totuşi, Irlanda de Nord şi Grecia au părut să înţeleagă lucrurile literalmente şi e greu să descrii încercările lor de a întoarce soarta barajului ca „hotărâte“. Cele două non-evenimente de dumincă seara, ambele terminate cu 0-0, au fost numai bune pentru o odihnă lungă înainte de începutul săptămânii.

Elveţia intră în a doua urnă pentru tragerea la sorţi de luna viitoare.

Ce urmează

Tragerea la sorţi e pe 1 decembrie, la Kremlin, unde echipele vor fi împărțite în patru urne valorice, în funcție de curiosul clasament FIFA. Dacă nimic nu se schimbă în coeficinții federației internaționale, atunci capii de serie vor fi Rusia (ca țară gazdă), Germania, Brazilia, Portugalia, Argentina, Belgia, Polonia și Franța.

În a doua urnă valorică pot să apară echipe ca Spania, Anglia, Columbia, Mexic, Uruguay și Elveția.

Până atunci, câteva meciuri ne vor ține ocupați.

Marţi, 14 noiembrie:

Irlanda – Danemarca

Miercuri, 15 noiembrie:

Australia – Honduras

Joi, 16 noiembrie:

Peru – Noua Zeelandă

Comentează articolul
Premier League

United câștigă la scor și îl curtează tot mai insistent pe Sanchez, problemele se ţi lanţ pentru Wenger şi Arsenal

16 ianuarie 2018
Danny Coposescu

O singură reprezentantă londoneză din „Big Six‟ a terminat etapa de Premier League cu zâmbetul pe buze. Acum câteva luni, ai fi pariat pe orice, numai pe Spurs nu. Mai ales într-un meci jucat pe Wembley. Dar uite că l-a jumătatea lui ianuarie, nimeni nu-l mai hărţuieşte pe Mauricio Pochettino cu întrebări despre blesteme. După […]

Citeşte articolul
Australian Open

Irina Begu reușește revenirea carierei, prinde și mai mult curaj: vrea în top 20!

15 ianuarie 2018
Treizecizero.ro

Victoria de astăzi e de ținut minte pentru Irina Begu: e una din cele mai spectaculoase reveniri ale carierei ei, iar faptul că a învins-o pe Makarova la turneul la care rusoaica a avut cele mai bune rezultate ale carierei (până azi nu pierduse niciodată în primul tur la Australian Open (!) face rezultatul și […]

Citeşte articolul
La Liga

Barcelona revine spectaculos, rupe blestemul de pe Anoeta. Pentru Real Madrid, suferinţa continuă – până când?

15 ianuarie 2018
Danny Coposescu

În fiecare sezon, San Sebastian și-a construit imaginea de călău al Barcelonei, un club care e obişnuit să fie el spaima lumii fotbalului. An după an, Barça a călătorit în Ţara Bascilor şi a plătit tribut, pentru că „La Real‟ s-a dovedit a fi un adversar mult mai periculos pe teren propriu decât tizul de […]

Citeşte articolul
Premier League

„Heavy metal Liverpool‟: Manchester City cade în sfârşit, într-un meci magic pe Anfield

14 ianuarie 2018
Danny Coposescu

Toată lumea ştie ce muzică-i place lui Jürgen Klopp. Neamţul apreciază simfoniile armonioase, dar preferă chitările zgomotoase. Întreaga sa postură, cuprinsă des de spasme şi contorsionări, s-ar potrivi perfect într-un „mosh pit‟. Parcă-l poţi vedea în mijlocul unei mulţimi învolburate, dând din cap şi izbindu-se în umeri, preferabil cu ochelarii lăsaţi undeva în siguranţă. Toată […]

Citeşte articolul
  • Cammi

    Sa mai priveascā si echipa Italiei mondialul de la televisor. 🙂

© 2018 Lead
Design: Live Design