Premier League round-up: Liverpool își continuă sprintul, City răspunde perfect, Tottenham iese din criză

Danny Coposescu 23 septembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

„Când decizia mea e să joc cu 11 oameni, trebuie să îmi respectați decizia. Nu puteți s-o tratați fără respect.‟

Întrebat de ce s-a deplasat la Inter fără Kieran Trippier și Toby Alderweireld, Mauricio Pochettino a devenit brusc neobișnuit de defensiv marți seară. E aproape prea facil să compari izbucnirea asta cu conferințele de nevricale pe care le convoacă Mourinho când ceva nu merge bine Cert e că amândoi au avut momente care-ți amintesc de Eric Cartman, personajul odios din South Park care bate des cu pumnul în masă și cere să i se respecte autoritatea.

Poate e prea dur să-l băgăm pe argentinian în aceeași oală cu Jose. La urma urmei, a fost doar un episod necaracteristic pentru o persoană calmă și prietenoasă. Dar putem trage paralele și în altă privință. La capătul unui eșec agonizant cu Inter, Pochettino a întrerupt ocara pe care le-a adus-o recent jucătorilor și a luat la țintă presa. Sună cunoscut? În perioade dificile, majoritatea cluburilor vor strânge rândurile. Exact asta au făcut Spurs înainte de meciul cu Brighton și rezultatul s-a văzut într-un 2-1 care a pus capăt seriei negre a londonezilor.

N-a fost floare la ureche, nici ușor sau plăcut de urmărit. Dar toate astea contează prea puțin când vrei să ieși dintr-un cerc vicios. Tottenham a jucat mai bine pe Giuseppe Meazza, la Milano, dar s-a întors acasă cu mâna goală. Sâmbătă, o victorie obținută printr-un penalti norocos (sau tembel, din perspectiva lui Glenn Murray) și o finalizare oportunistă va părea sublimă, atât de mare era presiunea pe Mauricio și ai săi.

Cum zice și Ben Collins de la BBC, urmele ultimelor dezamăgiri s-au văzut din plin în abordarea oaspeților de pe AmEx Stadium. Cu 78% posesie la pauză, n-ar fi trebuit să fie nevoie de reflexele de voleibalist ale lui Murray – care a boxat inexplicabil lovitura liberă a lui Trippier – pentru a deschide scorul. Dar lui Kane nu-i va păsa. El, mai mult ca oricine altcineva, avea nevoie de o scânteie aici.

Iar Lamela nu se va gândi la perioada susținută de presiune reușită de Brighton exact înaintea golului său. Important e doar că a reușit să săgeteze mingea în poartă, mai ales pentru că Anthony Knockaert a redus diferența în prelungiri. Pentru îndârjirea arătată în ploaia biciuitoare de pe coasta de sud, Spurs și Pochettino au tot dreptul să ceară respect.

Liverpool ne propune un leitmotiv captivant sezonul ăsta. Klopp și jucătorii lui își aleg parcă meci de meci câte-o slăbiciune din ultimii ani și o demontează sistematic. Ca un Hercule sportiv care trece prin sarcini cu tâlc, fiecare săptămână aduce o nouă provocare: de la adversari cu apărări comasate la nume mari cu atacuri stelare. Sunt și aspecte mai subtile care-au fost testate, cum ar fi concentrarea și constanța. Orice i s-a pus în față, Liverpool a triumfat.

La fel a făcut și sâmbătă după-amiaza, când Southampton a fost zdrobită încă din prima repriză cu 3-0. Și ca să păstrăm tema, mai relevant decât scorul e faptul că victoria a venit după agitația din Champions League. Asta s-a întâmplat doar de trei ori în 13 instanțe stagiunea trecută – încă o slăbiciune rectificată. Sigur, nimeni nu poate spune că oaspeții s-au târguit serios. Dimpotrivă, fundașul Hoedt i-a dat lui Liverpool o mână de ajutor din start, cu un autogol aproape la fel de tragic ca întreaga apărare a lui Mark Hughes la cornerul din care a marcat Joel Matip. Că totul e menit să meargă perfect pentru Liverpool a devenit clar fix înainte de pauză, când lovitura liberă fabuloasă a lui Shaqiri a ajuns din transversală în gheata lui Mo Salah, a cărui „secetă‟ s-a oprit la trei partide.

Cât timp trendul ăsta de auto-îmbunătățire continuă în același ritm, nu-i de mirare că Virgil Van Dijk se simte îndeajuns de încrezător să spună: „Vrem să câștigăm absolut totul.‟

Ca să se apropie măcar de un trofeu, dacă nu chiar de patru, echipa lui va trebui să pornească într-un marș asemănător cu cel impus de campioana record a Angliei. Man City n-o mai avea aceeași aură de invincibilitate – nu de când a dat de Liverpool în primăvară – și eșecul cu Lyon în Ligă a ridicat un semn de întrebare serios pentru prima oară în peste un an. Unul înlocuit rapid cu cel al exclamării, după un 5-0 cu Cardiff.

Aproape simultan cu repriza de coșmar a lui Southampton, galezii s-au văzut spulberați de o City cu ceva de demonstrat. A durat o jumătate de oră pentru ca barajul să se spargă, însă odată cu golul de prădător al lui Aguero, jucătorii lui Guardiola au trecut peste adversari ca un tsunami. Până la pauză, Bernardo Silva și Gündogan, cu o finalizare de minune, au respins emfatic orice sugestie de mahmureală după ce s-a petrecut miercuri și au scos din nou la iveală temperamentul agresiv al formației lui Neil Warnock, care a ne-a arătat niște deposedări pe care le vezi și-n sporturile de contact.

Dar asta nu l-a împiedicat pe Riyad Mahrez să confiște întreaga parte secundă și să-și deschidă conturile la City. Ca și cu autobuzele, câteodată aștepți mult și bine după unul, alteori apar două deodată. După o așteptare șase jocuri, dubla lui Mahrez a fost un bonus bine-venit, în contextul unei replici perfecte care disipează tensiunile acumulate la mijlocul săptămânii.

Pe Old Trafford, veștile n-au fost la fel de bune. Pe de-o parte, Alex Ferguson a ridicat tot stadionul în picioare, revenit „acasă‟ sănătos și plin de viață. Pe de altă parte, Wolves s-au hotărât să strice petrecerea cu încă o prestație care te face să te întrebi dacă urmărești o nou-promovată. Oamenii lui Espirito Santo au muncit pe brânci pentru acest 1-1, dar ceea ce sare cu adevărat în ochi e calitatea de care dispun.

United a simțit-o pe propria piele, încă din start, când doar acrobațiile obișnuite ale lui De Gea au salvat-o. Și totuși, odată ce gazdele au pus piciorul pe minge și mai ales după ce Fred a marcat pentru prima dată în tricoul roșu – din assist-ul elegant al lui Pogba – ai fi zis că favorita se va impune confortabil. Dar cu Wolves nu mai putem presupune nimic. Mai ales că la mijloc joacă acest Joao Moutinho, care poate finaliza o fază fulgerătoare ca un campion european.

Nici măcar City nu s-a descurcat mai bine cu Wolverhampton, așa că punctele pierdute de Man Utd trebuie puse în context. Dar nouă puncte din cinci etape nu arată bine indiferent de circumstanțe, iar întrebările incomode vor continua pentru Jose Mourinho.

În cazul lui Sean Dyche, povara s-a mai ușurat puțin după prima victorie a sezonului pentru Burnley, un 4-0 tocmai cu Bournemouth, care începuse atât de entuziasmant. Matej Vidra și Aaron Lennon au profitat de o linie defensivă urcată până peste buric de Eddie Howe, iar Ashley Barnes a pus luciul pe scor în ultimele minute.

La Newcastle, toată lumea așteaptă inevitabila demisie din partea lui Rafa Benitez. După o vară întreagă petrecută în conflict deschis cu patronul Mike Ashley, parcursul chinuit a continuat cu un 0-0 la Palace. În mod normal, ar fi un rezultat pozitiv, dar e numai al doilea punct adunat de „Coțofene‟ și asta, în combinație cu atmosfera toxică și disfuncția sistemică, e o situație pe care spaniolul n-o va mai tolera prea mult.

Nici lui Huddersfield nu-i merge grozav. Înfrângerea cu 1-3 la Leicester o ține pe ultimul loc și programul nu arată promițător: pe Kirklees vor veni Spurs și Liverpool în următoarele trei etape. Fulham a mai bifat și ea un punct, acasă cu Watford: Andre Gray a marcat încă din al doilea minut, dar irepresibilului Mitrovic a egalat târziu și a ajuns astfel în topul marcatorilor din Premier League, alături de Eden Hazard.

 

Uite și imaginea zilei:

 

Idei fixe:
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories

Ana Bărbosu și-a primit medalia: „Sunt recunoscătoare pentru ce mi se întâmplă. Sper să existe o concluzie fericită și pentru fete, mă gândesc la ele”
Andreea Giuclea
16 august

Parisul a fost orașul împlinirii unui vis într-un bazin maiestuos, al lecțiilor pe marginea unui lac, a fost orașul curajului, al speranței și al bucuriei
Andreea Giuclea
12 august

Mansardă cu vedere spre Jocuri: note despre pisici, camaraderie și arene contopite cu Parisul
Ciprian Rus
25 august

„Ești român și reprezinți România la Jocurile Olimpice. Ce poate fi mai frumos de atât?”
Ciprian Rus
12 august

Trei în canoea de simplu: Cătălin, Durerea și Luciditatea
Ciprian Rus
9 august

N-a fost concurs de Miss: Mihaela Cambei și lecția ei de grație, inspirație și motivație într-un sport al mușchilor
Ciprian Rus
8 august

Mihaela Cambei: „La final, am simțit că îmi rămâne mâna pe podium! Sunt mândră de ce am reușit”
Ciprian Rus
7 august

Mai repede, mai înalt, mai puternic. Și, poate, mai rar
Ciprian Rus
7 august

„L-am văzut pe LeBron!” Jocurile Olimpice sunt șansa de a-ți vedea de aproape eroii de care te-ai îndrăgostit privindu-i la televizor dintr-un alt colț de lume
Andreea Giuclea
7 august
LEAD © 2024

Lead este o publicație despre sport cu conținut original, premium, creat pentru noua eră în care a intrat jurnalismul digital și pentru noua generație de fani de sport.

Lead e despre cum ne influențează sportul viețile, despre temele și personajele importante, despre cum consumăm sportul și cum ne raportăm (diferit) la el în prezent.

Abonează-te la newsletter
În fiecare luni, primești pe mail o sinteză a celor mai relevante evenimente din sport, scrise pe un ton relaxat. Plus recomandări de lecturi și alte bunătăți. Nu te batem la cap cu alte motive.