România luptă din greu, ține și cu dinții de un 0-0 frustrant cu Serbia. Se putea și mai rău de atât

„Nu suntem obligați să câștigăm cu Serbia, ne e bun și un egal”, spunea selecționerul Cosmin Contra imediat după victoria scoasă cu greu, in extremis, în Lituania. La cum s-a jucat prima repriză și, mai ales, la cum s-a terminat ea, egalul la finalul celor 90 de minute pare mai prețios decât o victorie.

*

Cu câteva absențe notabile în primul 11, Serbia a pus din start stăpânire pe joc, ca și cum ar fi jucat acasă, nu pe „Arena Națională” din București. Mai puternici, mai organizați și mai rapizi, „roșii” au manevrat mingea fără emoții, de pe o parte pe alta a terenului, iar ai noștri au făcut mari eforturi la dublaj pentru a opri acțiunile de atac ale oaspeților.

În minutul 19, pe o lansare lungă, Tamaș a intrat pe sub minge și n-a mai fost nimeni în spate să-l dubleze. Mitrovic, puternicul și periculosul nouar sârbilor, a tras însă puțin pe lângă poartă. Dincolo, la poarta lui Rajkovic, noi am ajuns greu și doar cu mingi de la distanță. Mutat pe dreapta în acest meci, Stanciu a fost vizibil stingher în multe ocazii, a pierdut mingi după mingi și a tras mereu cu stângul când a scăpat de adversari.

Bătăios și muncitor, ca de fiecare dată, Țucudean nu a avut parte de nici măcar de o minge utilă în toată prima parte! Iar până ce noi de-abia numărăm trei șuturi anemice la poartă, sârbii au avut trei ocazii mari până la penaltiul din minutul 43. Lipsa de concentrare a lui Tamaș s-a văzut din nou la o fază în careu în care, în loc să bubuie mingea (sau să nu bubuie nimic), fundașul nostru i-a șters capul jucătorului advers: sever, arbitrul a văzut nu doar 11 metri, ci și roșu! Noroc că Tadic a ratat complet execuția – un penalti bătut mai prost rar se poate vedea – dar semnele erau cât se poate de îngrijorătoare pentru partea a doua.

Talentul de mobilizator al lui Cosmin Contra acum s-a văzut. Cu un Tătărușanu în zi bună, cu un căpitan cerebral și curajos ca Săpunaru, cu Marin și Băluță foarte muncitori, România s-a strâns bine în jurul propriului careu, iar „autobaza” a funcționat bine în fața asediului total al sârbilor.

Am terminat a doua oară la egalitate cu Serbia, echipă de mondial, cu jucători mult mai bine cotați decât noi. Dar egalul de acasă cu Muntenegrul ne trage în jos și nu ne dă șansa de a depinde doar de noi pentru a ne câștiga grupa din Liga Națiunilor.

Primele reacții

„Vreau să-mi felicit jucătorii. Am făcut o primă repriză foarte bună, am stat foarte bine în teren, prima lor ocazie a fost în minutul 41. Și apoi a venit faza din minutul 44, de-acolo a fost diferit. Din ce-am vorbit cu Gabi (Tamaș), el a vrut să degajeze, sârbul a fost mai rapid și a băgat capul. N-a avut intenție să-l lovească, nu știu dacă se dă roșu la așa ceva, îi las pe alții să comenteze. Eu cred că poate fi penalty, dar nu cred ca e și roșu. Am încercat să strângem rândurile după pauză și să jucăm pe contraatac, dar am văzut că Serbia e o echipă foarte bună; au calitate, e bine că am rezistat, dar planul meu tactic era altul. Știam că Serbia se deschide în partea a doua a meciurilor, aveam pe bancă jucători foarte buni pentru contraatac, planul meu tactic era altul. Faza din minutul 44 m-a făcut să-mi schimb planul“, a spus Contra la microfonul ProTv, înainte să recunoască că „nu e rezultatul pe care mi l-am dorit, dar ne mulțumim cu acest punct. Sunt mulțumit de sacrificiu, de atitudine, băieții au alergat mult și s-au dăruit.“

În loc de concluzii

Ne dorim în mod cert mai mult. România nu reușește încă să ne arate un joc de atac cât de cât elaborat în fața unor echipe bune. Ceva s-a schimbat totuși față de trecutele preliminarii: alergând într-un picior pe marginea terenului cu două zile înaintea unei operații, Cosmin Contra le-a transmis jucătorilor doza aceea de ambiție care i-a lipsit României în ultimii ani, de la Euro 2016, inclusiv, încoace.

Nu e puțin lucru: echipa asta  a întors de două ori rezultatul în Serbia, a câștigat după ce a fost egalată în minutul 88 în Lituania și a rezistat în zece oameni, vreme de o repriză, împotriva unor jucători precum Mitrovic, Gacinovic, Tadic sau Milinkovic-Savic. Rămâne doar să putem păstra acest spirit, în ciuda rezultatelor de moment, până când, din 2020 încolo, tinerii de la U21 vor putea face pasul natural spre prima reprezentativă și vor putea aduce cu ei plusul de prospețime și de talent care ne lipsește azi…

România – Serbia 0-0

România: Tătărușanu – Manea, Săpunaru, Tamaș, Toșca – R. Marin, T. Băluță – Maxim, Stanciu, Drăguș – Țucudean

Rezerve: Pantilimon, Niță – Benzar, Stoian, Rotariu, Bancu, Keșeru, Nedelcearu, Tănase, Mitriță

Antrenor: Cosmin Contra

Serbia: Rajkovic – Rukavina, Milenkovic, Veljkovic, Rodic – Lukic, Maksimovic Gacinovic, Tadic, Radonjic – Mitrovic

Rezerve: Dmitrovic, Jovanovic – Spajic, Zivkovic, Prijovic, Vukovic, Jovicic, Kostic, Milinkovic – Savic, Miletic

Antrenor: Mladen Krstajici

Fotografii: Razvan Pasarica/SPORT PICTURES