Se va scrie mult despre această finală de la Paris, și nu doar din motive fotbalistice. Scenele pe care le-am văzut în cele aproape trei sferturi de oră în care am așteptat ultimul act al Ligii sunt un avertisment că nici măcar „ceasul elvețian” de la UEFA n-a scăpat neatins de pandemie, ba mai grav, de anomie – în epoca rețelelor sociale unde huliganismul e live-streamed, a biletelor digitale și a moralei fluide, devine tot mai greu ca normele comune de civilizație să fie impuse și respectate, chiar și 90 de minute. Pe de altă parte, vorba lui Shakespeare, poate că-s numai moduri noi de a comite delicte vechi, până la urmă – a se vedea tragedia de la Heysel vs. scenele îngrijorătoare din capitala Franței.
Liverpool a fost echipa mai vivace, Real – echipa mai inteligentă, mai stăpână pe ea. Se pot invoca, desigur, ghinionul lui Liverpool la bara lui Mane, dar și al Realului, la VAR-ul care l-a anulat pe Benzema. Însă chiar dacă a jucat “italienește” pe lungi porțiuni, Real și-a arătat pe Stade de France experiența, pedigriul european superior, dar și viclenia. Courtois, Valverde și mai ales Vinicius – unul dintre jucătorii sezonului pentru “los blancos” – s-au ridicat la înălțimea ocaziei. Nu poți să nu iubești această echipă a Realului, dacă iubești fotbalul.
După titlul pierdut în ultima etapă a Premier League din acest sezon, Klopp s-a lamentat că “locul doi este povestea vieții mele”, și – în lumina evidenței – nimeni nu îi poate contesta cuvintele. Nu e însă unicul om al lui Liverpool care a pierdut enorm. Mo Salah, de pildă, ar merita inclus în PNRR, după pagubele suferite numai în ultimul an. În februarie, vedeta egipteană pierdea – în fața Senegalului lui Mane – Cupa Africii pe Națiuni la Yaounde, în Camerun. O lună mai târziu, Salah rata un penalty în barajul contra senegalezilor, iar “faraonii” pierdeau calificarea la Qatar 2022.
Adăugați la acest memorial al durerii eșecurile dramatice cu City și Real, dar și ratarea probabilă a Balonului de Aur în fața lui Benzema, și veți avea peisajul clinic complet al depresiei lui Salah.
Va reveni starul egiptean mai puternic, după aceste decepții care ar pulveriza motivația și încheia cariera celor mai mulți jucători? Cel mai probabil, da. Salah a dovedit deja că are un psihic de fier, escaladând metru cu metru înălțimile fotbalului. Totuși, pentru a evita dezamăgirile din 2022, Mo ar face bine să-și caute o echipă ce are Fortuna, și poate și pe Amon-Ra, de partea sa. Granzii Spaniei îl așteaptă cu brațele deschise.
*
Teodor Burnar este Doctor în Istorie, poet, jurnalist. În cariera lui de peste 15 ani în presă, a fost, printre altele, redactor-șef adjunct al revistei Sport Magazin și a colaborat cu Federaţia Română de Fotbal, dar şi cu Eurosport. A scris prima teză de doctorat din lume despre eroizarea Simonei Halep („Mituri, eroi, sportivi în România contemporană. Studiu de caz: Simona Halep”), pentru care a fost declarat Doctor în Istorie, Summa cum laude, al Universității din București în martie 2023.
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 2 săptămâni