Din lac în puț: Man United pierde la West Ham, Mourinho pare tot mai aproape de ușa din dos

Danny Coposescu 29 septembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Dacă formula de start aleasă de Jose Mourinho pentru deplasarea la West Ham te-a cam bulversat, nu ești singur. BBC, The Guardian și Google au venit fiecare cu propria interpretare a așezării. Să fie 3-5-2 sau 5-3-2? Poate totuși 4-1-2-1-2? Într-un sezon care merge din rău în mai rău pentru Man Utd, aproape tot ce se întâmplă ridică semne de întrebare, de parcă tot clubul ar fi intrat într-o zonă crepusculară. Nici măcar o sesiune banală de antrenamente nu poate trece fără ca încă un semn al disfuncției generale să ajungă pe Twitter sau în presă.

Așa că poate confuzia din jurul strategiei pentru meciul de pe Stadionul Olimpic e colorată de contextul ăsta negativ. Sau poate că nu, de vreme ce nici cei aflați pe teren n-au dat vreun semn că pricep ceva din ea.

West Ham 3-1 Man Utd

E greu de crezut că acum o lună, recordul remarcabil al lui Frank De Boer era în pericol. După patru înfrângeri în patru etape, Manuel Pellegrini nu mai avea mult până să egaleze începutul catastrofal al olandezului cu Crystal Palace. Ultimele sezoane au fost un haos interminabil pentru West Ham și nimic nu părea să se fi schimbat în privința asta.

Indiferent cât de mult fotbal urmărești, rămâne uimitor ce repede se poate schimba totul. De la agonia inițială, la șapte zile în care londonezii au ținut-o pe Chelsea în șah, au marcat opt goluri în Cupa Ligii cu Macclesfield și au surclasat-o clar pe United. Și asta încă din start, cu o reușită splendidă din partea lui Felipe Anderson.

Și oricare ar fi fost planul lui Mourinho, s-a dus pe geam după cinci minute. Nu-i vorba doar de ușurința cu care i-a fost despicată apărarea, ci și de inabilitatea desăvârșită de a păstra posesia. West Ham a dominat mijlocul și nimeni în roșu n-a putut concura cu ferocitatea lui Marc Noble sau ritmul metronomic impus de Declan Rice. Iar trei fundași centrali (printre care, inexplicabil, a apărut și Scott McTominay) nu i-au putut face față lui Marco Arnautovic, care a semănat groază printre adversari tot jocul. Mai ales în ceea ce-l privește pe Victor Lindelöf, al cărui autogol a pus capac unei zile cu adevărat groaznice.

Înlocuitorul său, Marcus Rashford, a avut singurele sclipiri pentru United. Timp de un sfert de oră după ce-a intrat, abordarea oaspeților a prins în sfârșit un contur comprehensibil. Când a și înscris dintr-un corner – cu o execuție pe care trebuie s-o revezi de câteva ori ca s-o înțelegi – n-ai fi exclus o revenire spectaculoasă, ca atâtea din istoria lui Man Utd. O istorie care pare însă tot mai îndepărtată. Trei minute a rezistat mirajul, până când Noble a strecurat o minge printr-o defensivă absurd de crăcănată și Arnautovic a închis socotelile (ar fi putut finaliza și cu ochii închiși, la cât de în formă e stagiunea asta). Restul meciului a fost o sărbătoare neîntreruptă pentru suporteri lui West Ham, care s-au apropiat poate pentru prima oară de atmosfera vechiului Upton Park.

Pellegrini și-a permis, pe bună dreptate, să administreze o mică doză de „I told you so‟: „Acum trei săptămâni, spuneam exact aceleași lucruri pe care le spun azi despre echipă, ziceam că nu o să ne schimbăm. Lumea credea că sunt nebun, dar asta era calea corectă.‟

Nu va șoca pe nimeni că Mourinho a dedicat jumătate din interviu arbitrilor: „Au făcut greșeli. Tușierul n-a văzut un ofsaid la primul gol și Marcus Rashford a fost faultat înainte de al treilea, care ne-a distrus mentalul. Dar am nemulțumiri și când vine vorba de calitate și mentalitate.‟

La United domnește nemulțumirea. Ultimele șapte zile au avut un impact puternic la ambele cluburi, dar în direcții diametral opuse. Unul pare să fi renăscut, celălalt se îndreaptă spre o decizie neplăcută. Pentru Jose…

 

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories