Norocul se întoarce împotriva Rusiei, care pierde dureros la loviturile de departajare împotriva Croației

Danny Coposescu 7 iulie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Rusia 2-2 Croația (4-3 lovituri de departajare)

Ne-am învățat minte să nu ne bazăm prea mult pe intuiție la Mondialul ăsta. Dimpotrivă, după atâtea surprize și șocuri, cel mai ușor e să asumi că lucrurile vor decurge exact pe dos de cum ți le-ai imaginat. Așa se face că optimea cu cele mai mici așteptări pentru spectacol s-a dovedit a fi un iureș de emoții extreme. Și nu puțin fotbal bun.

Ca într-un thriller bun, meciul ne-a moleșit în prima jumătate de oră, doar pentru ca Cheryshev să ne trezească, buimăciți, cu o bijuterie de gol, pe care portarul Subasic n-a putut decât s-o admire înmărmurit. Doar că rușii s-au surprins parcă și pe ei înșiși, pentru că toată concentrarea s-a dus pe geam 8 minute mai târziu. După o aruncare de la margine, Mandzukic a plecat singurel în plimbare până în careul opus, de unde l-a servit perfect pe Kramaric.

Dacă ținem cont de ce avea să urmeze, cele două echipe par să-și fi tras sufletul în următoarele 45 de minute, pregătindu-se pentru drama absurdă din prelungiri. Era să nu se ajungă până acolo. Lui Perisic i-au lipsit milimetri pentru a desăvârși presiunea tot mai mare aplicată de croați, dar bara și-a început acolo relația tumultoasă cu naționala Rusiei. Repriza secundă s-a încheiat cu Subasic aproape de lacrimi, dar un simplu masaj a fost de-ajuns să-i potolească teama de o accidentare serioasă – alt moment fatidic pentru deznodământul incredibil.

Fundașul Vida ne-a curmat și el frica de plictis în prelungiri, după un corner la care apărarea lui Cherchesov și-au arătat din plin oboseala mentală. Până și Akinfeev a înghețat cu o privire absentă pe linia porții, în timp ce mingea s-a strecurat cumva în plasă.

„Dacă nu voi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”. Asta i-au întrebat miile de suporteri de la Soci pe jucători înaintea jocului și, măcar prin atitudine, cei din urmă au dat un răspuns emfatic. Cu 5 minute înainte de final, când mai toți erau îngenunchiați de extenuare, Mario Fernandes s-a înălțat la o lovitură liberă, și rușii au mai zvâcnit o dată glorios.

Doar o dată. Pentru că, la loviturile de departajare, același brazilian naturalizat și-a pierdut cumpătul, alături de Smolov. Și Kovacic a ratat, dar bara a întors armele împotriva lui Akinfeev, iar șutul lui Modric s-a strecurat cumva în plasă. Inspirația lui Subasic și nervii de fier ai lui Rakitic au triumfat din nou, ca în optimea cu Danemarca. O generație care s-a ridicat în sfârșit la înălțimea performanței de acum două decenii întâlnește miercuri Anglia, altă mare „underachiever”.

Gazdele se opresc aici, dar relația dintre echipă și suporteri va continua – întărită de emoțiile unui parcurs neașteptat și temperată acum cu lacrimile unei mari dezamăgiri.

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories