România – Olanda înseamnă și Ambros Martin vs Helle Thomsen. Să o cunoaștem mai bine pe daneza de pe banca Olandei

Lead.ro 9 decembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Naționala României își începe duminică seară (ora 19.00, TVR) seria de trei meciuri din Main Round. Pe hârtie, întâlnirea cu Olanda, și ea neînvinsă până aici, pare cea mai complicată.

Chiar dacă Olanda a ajuns la Europeanul francez cu câteva absențe importante, între ele Danick Snelder și Yvette Broch, echipa antrenată de daneza Helle Thomsen, pe care o știm foarte bine de la CSM București, și-a câștigat toate meciurile din grupa inițială și va căuta acum să-și asigure calificarea în semifinalele de la Paris. După argint la Mondialul din 2015, semifinală la Jocurile Olimpice de la Rio, argint la Europeanul din 2016 și bronz la Mondialul din 2017, ar fi o nouă performanță notabilă pentru o echipă care a crescut fantastic în ultimii ani.

La rândul ei, naționala României poate face un pas mare către semifinalele acestui European. O victorie cu Olanda aproape că ar garanta clasarea pe unul dintre primele două locuri ale Grupei II și, chiar dacă nici înfrângerea n-ar fi o catastrofă, nimeni nu se gândește la mai puțin de două puncte.

Deși forța Olandei e cunoscută de toată lumea, măcar Ambros Martin și jucătoarele lui nu vor avea surprize. Cunosc stilul Olandei foarte bine și, la fel de important, au jucat deja cu adversare care au calități similare. Și nu doar Norvegia, care a mizat mereu pe viteza ei de joc deosebită, dar și Germania, națională preluată anul ăsta de olandezul Henk Groener, cel care a dus Olanda în finala Mondialului din 2015.

Mai mult, înaintea meciului cu Olanda, Cristina Laslo ne spunea că echipa României se concentrează mai mult pe propriul joc decât pe stilul advers. „Ambros se focusează mult mai mult pe echipa noastră și pe jocul nostru – să-l ducă spre perfecțiune -, decât pe adversar. Pot să spun că nu vizionăm atât de mult adversarul cât vorbim despre sistemul nostru. El are încredere că dacă noi punem la punct sistemul nostru, adversarului îi va fi greu să facă ceva, și asta cred că s-a văzut. E foarte bine când încerci să te focusezi doar pe tine și echipa ta. Nu pe ce e în stânga, dreapta, față, spate; nu mai contează că e Oftedal sau Smiths, că în poartă e Tess Wester sau următarea.”

Tactic, deci, lucrurile nu par prea complicate: dacă apărarea României va reuși, la fel ca în precendetele două jocuri, să taie elanul Olandei și să o oblige la cât mai multe atacuri poziționale, atunci avantajul va fi al României.

Totuși, duelul celor doi antrenori va fi interesant. După ce a câștigat bătăliile tactice cu Jan Basny, Henk Groener și Thorir Hergeirsson, Martin se va măsura acum cu exploziva Helle Thomsen, o excelentă motivatoare și ea. Mai jos găsești un scurt portret al antrenoarei daneze. Cunoscând-o, vei înțelege mai bine cum va arăta Olanda în fața României. Și vei afla câteva lucruri despre drumul femeilor în antrenorat.

Antrenoarea Helle Thomsen

Drumul ei în handbal a început în Frederikshavn, un orășel care iubește handbalul, cum ne amintim de la Campionatul Mondial din 2015. Într-o familie handball-crazy, în care toți au jucat într-un moment sau altul, a părut drumul normal și pentru ea. Locuia lângă sala de handbal și stadionul de fotbal – a jucat și fotbal, o vreme –, iar părinții au dus-o de mică la sală, unde a văzut meciurile și antrenamentele echipei locale. Așa a ajuns să joace și ea în echipa de senioare, 10 ani în prima ligă daneză. Nu era cea mai bună – n-a ajuns niciodată la echipa națională –, dar a fost mereu o luptătoare, cum se așteaptă acum de la jucătoarele pe care le antrenează.

„Voiam să câștig, uneori prea mult. Dacă mă uit înapoi, uneori mă purtam prea nebunește după o înfrângere. Dar acum m-am mai maturizat, încerc să învăț, an după an, să-mi controlez mai bine reacțiile, să nu reacționez mereu așa crazy.”

Deși handbalul s-a schimbat destul de mult de când îl juca ea – pe atunci era mai lent, nu se alerga așa mult, acum jucătoarele sunt mai puternice și mai rapide –, a rămas cu instinctul de a-și asuma riscuri. „Unii antrenori vor să joace mai sigur, alții își asumă mai multe riscuri. Eu eram așa și ca jucătoare.”

N-a știut mereu că vrea să antreneze la un nivel înalt. La echipa locală se obișnuia ca jucătorii tineri să asiste antrenorii, ca să învețe, și la 13 ani a început să antreneze grupe de copii. La început aducea apă, echipamente, era asistenta asistentului asistentului, cum spune acum râzând. A avansat la echipa de băieți Under18, iar timp de trei luni a fost interimar la echipa de seniori din oraș, unde își amintește că era mai tânără decât unul dintre jucători.

„Când am început să antrenez nu aveam un vis despre asta. Pentru mine e foarte important ce simți în suflet. Trebuie să te simți bine, să-ți placă. Dacă la un moment dat n-o să mi se mai pară distractiv să antrenez, atunci o să renunț. N-o să fac nimic doar pentru că alții spun că e important, cum ar fi să antrenez CSM, dacă eu nu simt în inimă că e corect.”

Următorul pas a fost ca asistent la Holsteborg, echipă care juca în divizia secundă. A lucrat și ca agent de jucători, apoi a devenit asistent la Midtjylland, unde a și avansat ca principal. Antrenorul a fost concediat, iar Jakob Vestergaard, care trebuia să-l înlocuiască, a ales să vină în România, la Oltchim, iar ea a rămas singura variantă. „Am rămas fără antrenor, eram doar eu, și așa am ajuns head coach. N-a fost un plan, dar s-a întâmplat.”

Ca să fii un antrenor bun, Thomsen crede că e important în primul rând să fii un om bun, dar și un bun tactician. „Trebuie să lucrezi cu mulți oameni diferiți, care au interese diferite. Dar și să analizezi jocurile, să faci antrenamente bune. Nu poate fi mereu amuzant, dar uneori trebuie să-ți amintești că de asta te-ai apucat de handbal, că te distrai. Uneori mă duc să antrenez copii, mai ales dacă trecem printr-o perioadă grea cu echipa; când pierzi, începi să fii foarte strict la antrenamente. Dar dacă antrenezi copii, îți amintești că handbalul trebuie să fie distractiv.”

De ce crede că sunt așa puține femei antrenor la nivel înalt? „În Danemarca sunt multe fete si femei care antrenează echipe de juniori, dar când echipele au 16-17-18 ani, multe din ele se opresc, fac un pas în spate. Cred, dar nu sunt sigură, că e pentru că atunci când ajung la 17-18 ani, încep să apară probleme și tensiuni: jucătorii vor ceva, părinții vor ceva, media e mai prezentă și critică. Trebuie să iei decizii și să găsești soluții, să-ți susții punctele de vedere, și oamenii pot deveni nervoși, pot să te urască un pic, pentru că părinții așa sunt când copiii lor nu joacă.”

Acela e momentul în care, crede antrenoarea, femeile fac un pas în spate și rămân la echipe de copii, în timp ce bărbații au mai multă încredere în ei. Thomsen spune că în mediul privat e la fel ca în cel sportiv, sunt mai mulți bărbați în poziții de leadership. „Atunci când un bărbat își pierde slujba, își spune: ‘OK, ce job pot să obțin acum?’ O femeie poate se duce acasă și-și zice: ‘Oare ce-am greșit, nu mai vreau să merg pe drumul ăsta.’ Cred că femeile renunță prea ușor.”

„În Danemarca se vorbește mult despre faptul că trebuie să le oferi aceleași șanse femeilor și bărbaților. Dar să fim serioși, întâi o să fie aleși cei mai buni. Și cred că uneori femeile trebuie să facă un pas în față și să lupte cu bărbații pentru drepturile și șansele lor. Dacă stai în spate și spui: ‘Nu, mi-e frică, nu știu dacă vreau poziția asta’, atunci bărbații o vor lua.”

Cum a reușit ea să avanseze într-o astfel de lume? „Cred că ține de felul meu de-a fi. Știu că, dacă jucăm rău, fanii și jurnaliștii vor avea ceva cu mine. Știu că uneori când spun ceva, unor jucătoare le place, altora nu. Așa e viața. Uneori poate fi greu, da. Dar și alte joburi în viață sunt grele. Uneori depinde mai mult de cum ești tu ca om.”

Ce zice de Cristina Neagu

„Sunt lucruri bune și lucruri rele în stilul scandinav de a juca handbal. Îmi place modul în care se aleargă mereu în apărare, deși nu toți o pot face la fel. În Scandinavia, jucătoarele sunt mai apropiate ca nivel, nu ai o Cristina Neagu; uneori ne întrebăm de ce nu putem produce și noi o jucătoare ca Neagu, un star. Poate pentru că uneori, în Danemerca, se face totul la fel. Dar îmi place spiritul, faptul că jucăm ca o echipă. Iar din stilul est-european îmi place dorința de a câștiga și de a arăta tuturor asta. Aici e o anumită atitudine când joci, să te bucuri cu pumnul în aer pentru un gol frumos, când te aperi bine să bați palma cu jucătoarea de lângă tine, îmi place asta. Nu cred că unul din stiluri e mai bun, cel mai bun ar fi un mix.”

Despre cum e s-o antreneze pe Cristina Neagu, Thomsen spune că e amazing. „E foarte inteligentă, am jucat împotriva ei și mă enerva cât era de bună. Dar îmi place când o jucătoare cu un nivel așa bun își respectă adversarii. Poate fi greu, când ești atât de bun, când poți face lucruri pe care alții nu le pot face, când toată lumea vorbește de tine, și totuși să te comporți bine. Dar are respect pentru oameni, pentru adversari.”

*

Înaintea meciului de duminică seară (19.00, TVR), România și Olanda conduc Grupa II cu câte 4 puncte și un meci mai puțin decât celelalte patru adversare. Germania are tot 4 puncte, poate face 6 dacă bate și Ungaria lui Kim Rasmussen, învinsă clar de Norvegia în prima zi din Main Round. Spania nu mai are șanse la calificarea în semifinalele programate la Paris – dacă nu cumva tumultul social din Franța nu va da peste cap planurile organizatorilor.

Fotografii: Răzvan Păsărică / Sport Pictures

Happening now