Schimbarea gărzii în Germania: Dortmund obține o victorie uriașă cu Bayern și se anunță cu adevărat drept favorită la titlu

Danny Coposescu 10 noiembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Dortmund și Bayern tocmai ne-au oferit meciul sezonului! Și acest 3-2 amețitor, în care BVB a revenit de două ori, va descrie perfect schimbarea puterilor în Germania.

*

„Mereu atâta negativitate cu voi. Și dacă ar fi să se întâmple, nu-i un capăt de lume dacă nu luăm și noi titlul într-un an. Până de curând, vă plângeați că e plictisitor în Bundesliga. Acum că nu mai e, tot nu-i bine…‟

Nu-l poți ignora pe Uli Hoeneß. Și asta nu doar pentru că i se pune un microfon în față de fiecare dată când iese din casă. E și pentru că președintele lui Bayern München nu se poate abține să nu acapareze atenția. Câteodată, o face cu infatuarea tipică unui personaj proeminent, obișnuit ca toată lumea să ciulească urechile când vorbește. Alteori, poți detecta o strategie mai subtilă undeva în spatele logoreei. Declarația de mai sus, venită după meciul cu AEK în Champions League, intră în categoria a doua. Înainte de un derbi ca ăsta, în care campioana ultimelor șase sezoane se declară „outsider‟, ajută să reduci cel puțin în public presiunea enormă de pe umerii lui Niko Kovac și a jucătorilor săi.

La urma urmei, nimeni nu poate lua cuvintele astea în serios.

Că Bayern chiar nu acceptă un statut inferior, s-a văzut într-o primă repriză mai dominantă și mai bună decât orice am văzut din partea ei, de la supercupa Germaniei încoace. Că atitudinea relaxată afișată în fața camerelor nu-i decât un miraj, s-a văzut din reacția extatică a boșilor la golul obligatoriu al lui Robert Lewandowski, al 11-lea în nouă jocuri împotriva fostului său club.

Lui Bayern îi pasă enorm și adevărul e că, într-un fel, ce s-a întâmplat pe Westfalenstadion chiar e un capăt de lume. Pentru că nici măcar cea mai bună prestație din toată perioada asta, una cu toată autoritatea și experiența unei câștigătoare în serie, n-a fost de ajuns. Nici măcar o dublă din partea fantomei poloneze care-o bântuie nemilos pe Borussia Dortmund n-a putut opri valul galben-negru. E tot mai greu să te scuturi de senzația că e sfârșitul unei ere. Marco Reus, cu două goluri – primul din penalti, al doilea dintr-o execuție grozavă -, Jadon Sancho, cu o șarjă irezistibilă și Paco Alcacer, cu intervenția inevitabilă de pe bancă, nu te lasă altfel.

Meciul

În primul rând, trebuie spus că ce s-a jucat la Dortmund a fost un derbi în cel mai curat sens al cuvântului. Știm cum poate fi uneori; cum contextul și istoria cântăresc atât de greu încât acțiunea de pe teren ajunge să fie sufocată. Nu a fost cazul aici. Și e meritul lui Bayern că a venit pregătită de luptă, gata să muncească cu hărnicia unei echipe care are ceva de demonstrat, nu doar un palmares ilustru pe care să se sprijine lejer. Lucien Favre abordase oricum partida asta într-un mod neobișnuit de conservator, cu doi închizători – Julian Weigl și Axel Witsel – meniți să împiedice replica dură la care se aștepta. În sensul ăsta, primele 45 de minute au fost smulse din „epoca veche‟, în care bavarezii dictează toți termenii discuției. Reus a ratat o ocazie enormă la 0-0, dar aia a fost singura apariție a Borussiei în jumătate adversă. Și pauza a venit cu următoarea statistică: șuturi la poartă, 6-1 pentru Bayern.

Dacă „Der Klassiker‟ ar fi un film siropos, ce s-a spus la cabine s-ar derula ca un discurs teatral despre șanse unice și puncte de cotitură. N-avem cum să știm dacă a fost sau nu așa, cert e că nu ăsta e stilul antrenorului elvețian. O simplă schimbare în efectiv sună mult mai prozaic, dar introducerea lui Mo Dahoud în locul lui Weigl a semnalat clar o abordare nouă, una ceva mai punk-rock: Never mind the bollocks, here’s Borussia Dortmund.

Dortmund nu s-a mai pliat, ci a preluat inițiativa. Asta i se datorează și lui Jadon Sancho, care își petrecuse prima repriză prins între Ribery și Alaba, încercând cu disperare (și eșuând) să-și stăpânească instinctul ofensiv. Nu trecuseră 180 de secunde de la reluarea jocului, când adolescentul (pierdut de Man City) a arătat de ce trebuie lăsat să zburde. Pasa sa a creat penaltiul acordat după faultul comis de Manuel Neuer asupra lui Reus. De acolo, lucrurile s-au îndreptat într-o singură direcție. Și asta chiar dacă Lewandowski a înscris din nou, patru minute mai târziu, la una din singurele patru încercări ale bavarezilor în partea secundă. Dortmund a avut 10. Două dintre ele au intrat în poartă, altele au fost irosite copilărește, altele blocate eroic de fundașii lui Bayern. În fine, una va candida la golul sezonului, voleul magic al lui Reus, asistat de Lukas Piszczek, iar cealaltă continuă legenda lui Paco Alcacer, care marchează la fiecare 29 de minute jucate în Bundesliga.

Dortmund a câștigat prin viteză și prospețime, a câștigat pentru că n-a făcut erorile lui Bayern, a câștigat pentru că Favre este, măcar până aici, un antrenor mult mai inspirat decât Kovac.

Bayern nu a pierdut pentru că a arătat un „fotbal de pensionari‟, fraza care l-a motivat pe Karl-Heinz Rummenigge să citeze chiar și din constituția germană pentru a-și apăra echipa. Bayern a pierdut pentru că adversara a fost mai rapidă, mai curajoasă, mai creativă și mai bună.

Dortmund joacă cel mai bun fotbal din Germania. Cele șapte puncte dintre ea și Bayern (care poate să cadă pe cinci după meciurile de mâine) demonstrează asta din plin. Și va fi nevoie de ceva cu totul special ca cineva să oprească forța ofensivă pe care Dortmund a arătat-o în a doua repriză.

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories