Cum va fi fotbalul în noua „normalitate”? Tribune virtuale, porți automate, noi unghiuri de filmare, măști în culorile echipei favorite

Pandemia de SARS-CoV-2 a dat cu totul peste cap lumea sportului. În speranța că ligile și celelalte competiții interne și internaționale se vor putea relua înainte de septembrie, specialiștii lucrează deja la diverse scenarii. Toate pornesc, cel puțin în perspectiva următoarelor luni de zile, de la premisa unor partide jucate fără spectatori. Dar, chiar și când spectatorii vor avea voie pe stadioane, anumite măsuri de distanțare sociale vor fi impuse. Cum va arăta fotbalul (și sportul) fără spectatori și, mai apoi, cu spectatori „distanțați social”. Încercăm o privire într-un viitor încă încert, cu ajutorul unor specialiști din Occident care lucrează deja la astfel de proiecții.

*

Cu toții am avut ocazia să asistăm la meciuri fără spectatori cauzate de pedepse aplicate unor cluburi. Din păcate, noi, în România, suntem destul de obișnuiți cu peisajul, câtă vreme încă mai avem evenimente sportive la care poți număra plătitorii de bilete pe degetele duzinii de reporteri care bat la tastatura laptopului la masa presei. „Fără fault! Fără fault!”, „Las-o, las-o!!!”, „Ieeeeși!”, plus obișnuitul limbaj colorat care condimentează vocabularul la fotbal, handbal și celelalte sporturi pe care le urmărim mai des.

Dar în ligile tari ale Europei, unde drepturile TV se plătesc cu bani grei și unde exigența spectacolului este cât se poate de ridicată, perspectiva unei lungi perioade de meciuri fără spectatori e una care dă bătăi de cap. Cum vor arăta meciurile în decorul deplorabil al tribunelor goale? Specialiștii care transmit LaLiga s-au reunit zilele trecute ca să pună cap la cap niște idei, să fie pregătiți să confrunte ceea ce presa spaniolă numește deja „Efectul tribunelor goale”.

O idee ar fi montarea în tribune a unor prelate imprimate care să imite prezența publicului, spun unii dintre cei implicați în discuții. O altă idee, cu care UEFA nu pare a fi de acord, este utilizarea unui ambient sonor înregistrat de la meciuri mai vechi. În orice caz, o prioritate pentru producătorii trasmisiilor TV va fi reducerea impactului vizual al tribunelor goale. „Nu e ceva ușor, pentru că trebuie să arăți terenul de joc, iar în multe planuri prinzi și tribuna. Dar avem și un avantaj: înainte, cu stadionul plin, eram condiționați în montarea camerelor de prezența publicului. Acum vom putea căuta cadre noi”, spune un specialist, citat de cotidianul spaniol „Marca”. Nu este exclusă nici ipoteza unor tribune virtuale „montate” din studio.

Una dintre problemele pe care le au în vedere specialiștii o reprezintă partea audio. Se va auzi, practic, totul, și indicațiile de pe margine, și „trash talking”-ul inerent unui meci cu miză mare. „Jucătorii trebuie să fie conștienți că noi putem capta totul”, avertizează un profesionist media. Comentatorii radio-TV își pun și ei problema transmisiilor fără hărmălaia spectatorilor în jur, din care își trăgeau energia.

*

Ce se va întâmpla, însă, după ce vor fi deschise porțile stadioanelor? Agenția spaniolă de știri EFE a vorbit cu arhitectul Mark Fenwick, cel care a semnat proiectul stadionului „Cornella-El Prat” al lui Espanol Barcelona.

Întâi de toate, se va impune o reducere a numărului de spectatori pentru a se putea realiza o anume distanțare. Fenwick vorbește de 10-15% din numărul de locuri. Dă și un exemplu din trecut: momentul când s-a trecut de la locurile în picioare la cele pe scaun a adus o reducere cu 30% a numărului de locuri.

A doua mare problemă va ține de transport și va trebui să fie rezolvată local. România, care are majoritatea stadioanelor în oraș, este avantajată din acest punct de vedere.

Odată ajuns la stadion, lucrurile nu vor mai sta ca înainte: va fi, probabil, nevoie de un control superior celui de securitate, eventual cu dispozitive de testare a temeperaturii și de recunoaștere facială, corelate cu baze de date care să descopere persoanele cu risc. Sună ca o distopie, știm, dar toate astea sunt luate în calcul. S-ar putea schimba și sistemele de turnicheți cu porți automate, dar și modul în care funcționează acum servirea spectatorilor în pauzele dintre reprize.

Multe scenarii, un singur vis: să vină ziua în care ne vom pune măștile în culorile echipei favorite și vom porni spre stadion. Cum o fi să urli și să cânți două ore pe sub măștile N95? Oricât de mult ne dorim repornirea evenimentelor sportive și culturale, sperăm că nu aflăm răspunsul la această întrebare.