US OPEN EXPRESSO: Simona Halep ajunge la Serena, va avea șansa ei miercuri. Încep marile meciuri, marile momente la New York
Treizecizero.ro 6 septembrie 2016Probabil că deja ți-ai făcut (la fel ca noi) rezerve de cafea pentru noaptea de miercuri spre joi, când cel mai așteptat meci al anului – pentru mulți pasionați de tenis – se va întâmpla în sferturi la US Open. Conform anticipației de la tragerea la sorți, Serena Williams și Simona Halep se vor găsi față în față, după ce ambele și-au câștigat meciurile din optimi în minim de seturi. Mai echilibrat la Simona, fără poveste la Serena, dar deznodământul n-a fost în pericol.
De ce e un meci important? O să mai avem timp să vorbim despre el, dar, pe scurt, miza lui e limpede: nu pe fiecare zi o întâlnești pe Serena la New York, pe Arthur Ashe, în timp ce e în cursă spre un alt record și-și mai apără cu dinții și locul 1, în același timp. Simona o poate opri din aceste două drumuri și-și poate adăuga în palmares nu doar o altă semifinală de Slam, ci și o victorie de mare prestigiu.
“Dacă ar juca relaxată, fără să se mai consume atâta…”
“Iuli@” spunea în comentariile de pe Treizecizero că ar fi așa de simplu dacă Simona ar juca relaxată, fără să se mai consume atâta. Americanii au o vorbă bună pentru asta, ”to get out of your own way”, să nu-ți mai stai singur în cale. Da, ar fi mult mai bine dacă Simona n-ar mai lăsa emoțiile să-i stea în cale. Dar așa am putea spune despre noi toți, toți am performa mai bine dacă am avea zero emoții. Dar cum faci asta când îți pasă foarte tare de ceea ce faci, când faci ceva care e important pentru tine? Și dacă nu ți-ar păsa, dacă ți-ar fi egal dacă pierzi sau câștigi, ar fi mai bine? Nu știu. Mă uit la Kyrgios, care a declarat că nu se omoară așa de tare după tenis. E departe de a fi zen pe teren. Departe de a câștiga fluierând fiecare meci. Simona își cere scuze după fiecare meci cu un zâmbet spășit pentru rachetele aruncate. Zice că încearcă să rezolve această problemă, dar nu a găsit încă o soluție mai bună prin care să elibereze aceste emoții. Pentru că spune că nu vrea să le înăbușe. Deci o ajută, are nevoie de ele într-un fel..” Asta-i, de fapt, o temă tare interesantă: când și cât să controlezi focul interior, cum faci să nu fie nici prea mult, nici prea puțin? Simona, dozajul perfect de emoții și focul din măruntaie – pe larg, în acest articol.
“Mă simt puternică”
Ce spune Simona despre subiectul de mai sus și ce spune, în general, despre evoluția ei din turneu? “lucrez la asta, vreau să schimb, dar am voie de la antrenor să dau cu racheta când simt nevoia, pentru că asta înseamnă că la următorul punct voi fi 100 la 100 concentrată și o să-l câștig (zâmbește). „Cred că e cel mai bun tenis al meu jucat vreodată. Mă simt puternică, simt că pot controla orice tactică în timpul meciului”. Pe larg, aici. Iar aici, versiunea video.
Gluma lui Darren
“Zâmbesc și eu pentru că pe terenul 1 de antrenament intră Simona, Darren și echipa cunoscută. Antrenamentul este atent monitorizat de cei de la ESPN, al căror studio este în imediata apropiere. Râsete și bună-dispoziție. Partenerul de lovituri are statura și uneori viteza Carlei, lovește mingea cum i-o cere Darren. Se exersează pe rând serviciul, loviturile în cros, dreapta și reverul în lung de linie. Fără greșeală Simona la această din urma lovitură, iar prietena mea exclamă fericită: “magic”. Brâul este și el acolo, dar nimic altceva nu ridică semne de întrebare, rămân la părerea că este folosit preventiv. La sfârșit, după ce strânsesem uneltele de filmat și fotografiat, un moment cu totul inedit.”
Pe larg, în cel mai nou articol al Andreei, cititoarea Treizecizero din New York care a făcut o treabă excelentă acoperind zilele în care a ajuns la US Open.
Ce s-a întâmplat important la Open
SERENA. Serena mai avea nevoie de o victorie ca să rămână de una singură în fruntea listei celor mai multe victorii obținute vreodată în turneele de Grand Slam. A obținut-o fără emoții cu Shvedova și a ajuns astfel la 308 meciuri câștigate în GS-uri, depășindu-l pe Roger Federer. Iată cifrele ei, împărțite pe cele 4 Slamuri, iar aici sunt câteva dintre victoriile notabile din acest drum spre 308. Și încă una, de pus în contextul meciului de miercuri: de la Wimbledon 2014 încoace, Serena are un bilanț de 56-3 în Slamuri. Yep.
PLISKOVA. În singurul meci cu adevărat echilibrat din sesiunea de zi, Karolina Pliskova a învins-o pe Venus Williams, scor 4-6, 6-4, 7-6 (3) și își continuă cel mai bun traseu al carierei într-un Slam. La fel și seria de victorii, ajunsă acum la nouă. Dar Venus a fost prima care a ajuns la minge de meci, la 5-4 în decisiv, pe serviciul cehoaicei, care condusese anterior cu 4-2 în decisiv. “Am jucat perfect punctul acela, dar ea a făcut cumva și a rămas în joc”, a spus Williams. La 36 de ani, Venus ar fi devenit cea mai în vârstă jucătoare ajunsă într-un sfert de Slam de la Navratilova, în 1994 (37 de ani).
MURRAY. Motivat cum rareori îl vedem, Andy Murray a făcut una dintre cele mai elocvente demonstrații ale tenisului pe care îl poate produce, închizându-i ușa în nas lui Grigor Dimitrov, 6-1, 6-2, 6-2. În vreme ce Andy a justificat de ce, pe alocuri, e văzut favorit înaintea lui Djokovic, revirimentul lui Grigor se dovedește a fi fost anunțat prematur. Iar pe Twitter s-a comentat de zor. De la gifuri haioase la tweet-uri răutăcioase. De la amintiri cu o evoluție similară a lui Murray contra lui Roddick, când americanul a replicat hâtru “Hai să păstrăm scorul ca să mai pot ieși în lume”, până la motivele pentru care Andy a fost așa de pornit; aparent, prezența în boxa lui Grigor a lui Dani Vallverdu, fost membru al echipei tehnice a lui Andy, l-ar fi motivat atât de rău. Nishikori urmează pentru Murray în sferturi.
DEL POTRO. Cel mai bun wildcard din istorie, cum a fost deja denumit Juan Martin Del Potro, își confirmă așteptările puse în el. Delpo e în sferturi de finală, după ce Dominic Thiem s-a retras la 6-3, 3-2. Del Potro îl va întâlni acum pe Wawrinka, elvețianul eliminându-l pe Marchenko. Se anunță a fi unul dintre acele meciuri-șoc pe care le așteptăm în Slamuri. Cei doi au jucat și la Wimbledon, când Juan Martin l-a scos pe Stan The Man în turul al doilea. Ambii au câștigat la acest nivel înainte, ambii simt că au o oportunitate în față. Game on!
CLASAMENTE. Altfel, Del Potro devine cel mai slab clasat jucător de la Jimmy Connors încoace ajuns atât de departe la US Open. Din pricina absențelor, argentinianul stă acum pe locul 142, dar e o problemă care va fi rezolvată. Cu sferturile se duce în zona locurilor 63-64, cu o semifinală ar urca pe 40, finala l-ar duce pe 24, iar titlul l-ar sălta până pe 15. Adică gata cu problemele în ce privește intrarea în turnee pentru jucătorul care i-a învins deja în această vară pe Djokovic, Nadal sau Wawrinka. O vorbă și despre Thiem, de care am mai scris că e, cu siguranță, epuizat din pricina alegerilor discutabile de scheduling: “Nu m-am așteptat să joc atâtea meciuri anul acesta. Cu siguranță că la anul voi fi mai atent”.
HORIA. Perechea Horia Tecău și Jean Julien Rojer a pierdut în optimi, 6-3, 7-6 cu dublul Quereshi/Lindstedt. Asta nu face un pustiu de bine șanselor celor doi de a ajunge la Londra, ca să-și apere titlul la Turneul Campionilor. Ei rămân pe locul 9 în clasamentul live, dar diferența e infimă față de locul 8 (2680 de puncte față de 2710), iar un finiș bun al sezonului îi poate sălta în competiția de la O2. Perechea Mergea/Bopanna e pe 11 (2100 puncte), iar varianta Tecău/Mergea e pe 22 (cu 880 de puncte).
CE E DE VĂZUT AZI. Spre exemplu, duelul dintre Djokovic și Tsonga, primul test serios pentru Nole în turneu, după două meciuri rezolvate relativ ușor și alte două tururi trecute fără să joace mai mult de câteva game-uri. Asta înseamnă că Nole e în sferturi jucând doar șapte seturi, ceea ce poate fi bine sau poate fi rău, depinde cum privim lucrurile. E bine că s-a putut trata în continuare la problemele suferite la încheietură și cot, dar e rău că n-a prea fost testat. Va putea face Jo-Wilfried acest lucru? Pare improbabil; Nole a luat 11 din ultimele 12 meciuri și a trecut ceva de când Tsonga ne-a impresionat cu adevărat. Dar meciurile din sesiunea de seară de pe Ashe pot, adesea, lua turnuri neprevăzute. Tsonga a mai intrat în transă în trecut din senin. De văzut dacă va găsi magia necesară unui upset de proporții sau Nole va continua navigarea liniștită spre o nouă semifinală la New York. Monfils – Pouille, duelul dintre francezii-revelație, sau Kerber – Vinci, meciul dintre finalista de anul trecut și challengerul Serenei la locul 1, sunt celelalte puncte de interes ale zilei. Programul complet este aici.
Linkuri, recomandări, subiecte de discuție
Steve Tignor, despre Pouille – Nadal, dar și despre o paralelă între Venus Williams și Rafa Nadal.
De acasă, din Elveția, Roger Federer încearcă să se ajusteze la aceste zile fără tenis. Îi pare ciudat și tot verifică scorurile pe net. Ca fiecare dintre noi. Prima parte a unui interviu cu jucătorul elvețian.
Tenisul trebuie să ia în calcul variante de a scurta meciurile, pentru a nu pierde contactul cu generațiile de fani tineri. Așa crede Eric Butorac, fostul președinte al Consiliului Jucătorului, cel care l-a urmat pe Federer și l-a precedat pe proaspătul ales, Novak Djokovic. “E totul prea lent. I-aș spune lui Andy (n.r. Murray): mai degrabă m-aș uita la tine și la Novak jucând două ore, nu patru”.
Diferența pe care o face privitul tenisului live – în New Yorker. Avem și noi în arhivă un text pe aceeași temă, cea a diferențelor majore dintre tenisul văzut de acasă și cel urmărit din tribune. Vi-l recomandăm.
Nick Kyrgios nu i-a răspuns lui John McEnroe pentru criticile primite, spunând că “înțelege”, dar nu a rezistat să facă la fel când Roger Rasheed, antrenorul australian care a lucrat cu Grigor Dimitrov, l-a certat și el.
Jo Wilfried Tsonga și serviciul său, o armă care l-a diferențiat adesea în momentele importante. O va face și azi, contra lui Djokovic?
Martina Hingis și cum a pornit din loc noul ei parteneriat cu Coco Vandeweghe. Care a început ezitant; Coco a ținut-o să aștepte înainte să-i confirme că vrea să joace împreună.
Dacă sunteți fani ai cifrelor, acest articol încearcă să scoată în evidență câteva statistici care pot fi folosite pentru a “citi” mai bine ce se întâmplă pe teren.
Despre un nou trend în echipamentele de tenis, poate mai puțin așteptat.
NY Times, care face o treabă excelentă când vine vorba de formate noi care surprind ceea ce vedem pe terenurile de sport, a făcut acest mic studiu de caz cu forehandul lui Nick Kyrgios.
Câteva note după prima săptămână de US Open.
Alt feature captivant din NY Times aruncă o privire spre cum se produc milioane de mingi de tenis pe fiecare an, cu tot cu video și cu fotografii de la locul faptei, o fabrică din Bangkok. Văzând toată munca, nu-ți prea mai vine să dai cu mingea de nervi peste stradă. Și încă un articol despre mingi și despre diferențele pe care le aduc ele de la un turneu la altul – foarte util pentru cei interesați de astfel de detalii tehnice. Veți avea mai multe informații pentru data viitoare când auziți un jucător că se plânge despre specificul unei mingi.
Despre “blackouts”, adică rachetele fără design, negre. Și ce reprezintă ele pentru jucători. Plus alte câteva detalii tehnice. Spre exemplu, cum i-a convins Roger Federer pe oamenii de marketing de la Wilson să accepte ideea unei rachete de culoare neagră, inspirând un mic trend. Se retrage Caroline Wozniacki? Abia ce dezmințise la început de turneu jucătoarea aceste zvonuri, iar acum chiar tatăl și antrenorul ei, Piotr, spune în presa daneză că Woz s-ar putea retrage, posibil chiar din acest an. Timingul acestor declarații e, de asemenea, bizar. Caro joacă azi pentru un loc în semifinale cu Anastasia Sevastova.
Apropo de acoperiș, vreți să știți cine are cel mai bun loc de pe Ashe? Inginerul care a contribuit la proiectarea acoperișului și care supervizează acum închiderea și deschiderea lui. Partea cea mai tare: omul habar n-are de tenis.
O poveste excelentă despre cum un jurnalist sportiv specializat pe baschet a devenit “antrenorul” lui Benjamin Becker pentru câteva zile la US Open, cu detalii din interior, adică din acele zone pe care citim când suntem la turnee “Only for players”.
Louisa Thomas, în New Yorker, despre “misterioasa transformare a lui Angelique Kerber”. Angie joacă azi pentru a treia semifinală de Grand Slam a anului! Cine ar fi crezut?
The Players Tribune are contribuții din ce în ce mai bune de la jucătorii de tenis. Seria ”What the (blank)?”, în care jucătorii completează spațiile goale cu lucruri din experiența proprie este foarte haioasă și ne dă niște informații drăguțe și surprinzătoare din culise (dacă vreți să săriți direct la cea a Simonei, e aici). De exemplu, știați că Belinda Bencic ascultă Eminen înainte de meciuri și lui Vasek Pospisil îi este teamă că dinozaurii s-ar putea reîntoarce la viață? Într-o notă mai serioasă, cea mai recentă contribuție este a Carolinei Wozniacki, care face o declarație de dragoste pentru US Open, vorbește despre așteptări și felul în care i-au definit cariera. Alte texte recente, cel al Agnieszkăi Radwanska și cel al Monicăi Puig.
De ce este Juan Martin Del Potro unul dintre cele mai iubite personaje din tenis la acest moment.
De pe Lead.ro. O recomandare: “A tale of two flags”: Celtic Glasgow, solidaritatea contagioasă și problema politicii în fotbal. De citit.
Gael Monfils (lucruri serioase, de data asta).
Dacă ți-a plăcut grupajul acesta cuprinzător și jucăuș, în perioada US Open îl poți primi direct în inbox dacă te abonezi aici.
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 3 săptămâni