Philipp Lahm, în „Perspectiva unui fotbalist”: Argentina este echipa de bătut la Cupa Mondială. Pentru că echipa nu așteaptă totul de la Messi, dar joacă pentru el

Toată lumea vorbește zilele acestea despre Maroc: prima echipă africană – și pentru națiune arabă – calificată în semifinalele Cupei Mondiale de fotbal! Din punct de vedere geografic, acest lucru este adevărat, dar în ceea ce privește cultura fotbalului, echipa Marocului este europeană. Una dintre vedetele marocanilor, Achraf Hakimi de la PSG, s-a născut la Madrid și a jucat la toate echipele de tineret ale Realului. Un alt star, Hakam Ziyech de la Chelsea, a crescut în Olanda și și-a făcut un nume la Ajax Amsterdam.

Maroc, a cărui coastă poate fi văzută cu ușurință din Andaluzia, și-a adaptat fotbalul la stilul rondo al spaniolilor. Jucătorii sunt ușori, ageri, flexibili, buni din punct de vedere tehnic. Echipa se apără cu dăruire, contraatacă cu mult curaj. „Trebuie să copiem jocul Europenilor”, spunea antrenorul Walid Regragui, „și să ne aducem propriile valori”. Și le-au adus, iar Marocul a eliminat Spania în optimile de finală, apoi Portugalia în sferturi.

Spania și Germania au fost eliminate devreme, Olanda și Anglia au plecat și ele acasă, Italia nici măcar nu este în turneu. Deci patru dintre cele cinci campioane mondiale date de Europa privesc acum de acasă. Cu toate acestea, Europa s-a impus în Qatar. Pentru că aproape toți jucătorii importanți rămași în turneu sunt angajați de cluburi europene, modelați de competiția intensă de acolo.

Dintre cei doi giganți sud-americani, Argentina și Brazilia, au mai rămas în cursă doar argentinienii. Și chiar dacă nici ei n-au câștigat un titlu mondial de mult timp, au fost și sunt mereu puternici. Așa că lumea fotbalului nu s-a schimbat prea mult. Marocul este surpriza – și nu atât de mare – care se întâmplă întotdeauna și care crește atractivitatea deja mare a fotbalului.

Pentru mine, Argentina este echipa de bătut la această Cupă Mondială. Toți jucătorii au stăpânit virtutea de bază a fotbalului, jocul unu la unu: defensiv și ofensiv, agresiv, dar corect. Aceste abilități individuale, care au fost pierdute din vedere în dezbaterile despre tactici și sisteme, sunt cele care contează dacă vrei să câștigi. Jucătorii argentinieni arată o intensitate necondiționată. Ei formează o unitate cu numeroșii lor suporteri, care văd că au în teren o echipă. Una care știe ce joacă și pentru ce joacă fotbal.

Antrenorul Lionel Scaloni are totul sub control. În mod normal, echipele naționale sunt mai puțin ordonate decât cele de club, deoarece se antrenează rar împreună. Dar Argentina evoluează la fel armonios ca o echipă de club din Liga Campionilor. Planul lor: să câștige constant mingea și să se apere sus. Este o idee defensivă, dar concepută pentru a fi proactivă. Pentru că și Argentina poate menține mingea, atunci când vrea.

În plus, Scaloni s-a gândit cum să integreze clasa remarcabilă a lui Lionel Messi, acum în vârstă de 35 de ani. Într-un interviu acordat către „Süddeutsche Zeitung”, el a povestit cum a ales să joace în mod deliberat fără Messi la începutul mandatului său la conducere, pentru ca echipa să-și poată găsi drumul fără marele ei star. Abia apoi l-a integrat pe Messi.

Poate tocmai de-asta, Argentina și Messi au găsit o diviziune neobișnuită și interesantă a muncii. În 2014, când au pierdut cu noi (Germania n.red.) în finala de pe Maracana, coechipierii păreau că îl așteaptă pe Messi să rezolve totul singur. În 2022, ei joacă pentru el, iar Messi își așteaptă ocazia potrivită. Astfel de povești produc valoare adăugată dincolo de sport.

Iar Scaloni ne arată ce înseamnă leadership cu expertiză. Mă aștept să antreneze un club european important la un moment dat. Cultura iberică a posesiei mingii, cuplată cu mentalitatea Americii de Sud – cu greu poți găsi ceva mai bun în fotbalul mondial.

Or Europa poate învăța ceva din parcursul Argentinei.

Germania are mult talent, dar îi lipsește ordinea și planul. Italia este invers, structura este acolo, îi lipsește îndrăzneala și acțiunea ofensivă. Spania are un stil superior, dar îi lipsește oarecum dorința de a ataca unu-la-unu, îi lipsește riposta, spiritul bătăios. În Qatar, Spania a jucat rondolul ei, care, după cum știm, nu implică goluri. Fotbalul este un joc de copii, se spune în Germania, pentru că tot ce ai nevoie este o minge și două ghiozdane în loc de bare. În Spania, nici măcar de ghiozdane nu ai nevoie… Dar este frumos și atractiv să-l joci pe adversar, să-i iei mingea, să nu-l lași să treacă de tine; este spectaculos atât pentru jucători, cât și pentru suporteri. Dar – așa cum ne va arăta Marocul mai departe – fotbalul este și o luptă.

Philipp Lahm, fostul căpitan al lui Bayern München și al naționalei Germaniei, câștigător al Ligii Campionilor în 2013 și campion mondial în 2014, este acum director de turneu pentru Campionatul European din 2024. Rubrica lui – „Perspectiva unui fotbalist” – o să apară regulat pe Lead. Materialele sunt produse în colaborare cu Oliver Fritsch de la Zeit Online și vor fi publicate în mai multe țări europene. 

Lead se alătură astfel publicațiilor europene în care apar textele lui Philipp Lahm, printre care se numără The Guardian, La Repubblica sau Zeit Online.