Acesta e meciul sezonului! Tottenham revine incredibil, câștigă în ultima secundă cu Ajax, se califică pentru prima dată în finala Champions League!

Lead.ro 8 mai 2019
Fast
Împarte cu alții acest articol

Dacă cineva ne-ar fi spus că această a doua semifinală a Ligii Campionilor va fi mai dramatică și chiar mai frumoasă decât prima, i-am fi spus că-i nebun. Dar acum, la finalul meciului de la Amsterdam, nebun e cuvântul nostru favorit. Măcar pentru o vreme, nu mai vrem meciuri cuminți. Vrem nebunie, vrem totul sau nimic și curajul pe care Ajax și Tottenham l-au demonstrat în această ediție de Liga Campionilor, dar mai ales în această semifinală pe care nu vrem să o uităm niciodată.

La final, când unii au plâns de fericire și ceilalți de durere, nu au existat învinși și învingători, ci doar eliminați și calificați mai departe. Spurs va merge în finală, după două duble imense, ambele câștigate dramatic, cu Man City și Ajax Amsterdam. Nimic mai mult decât Tottenham, care a găsit sportivitatea să-și consoleze imediat adversarii, merită în acest sezon. Grupul acesta construit cu răbdare și cu atâta pasiune de Mauricio Pochettino își merită răsplata și pentru munca din ultimii ani, dar și pentru credința din ultima secundă.

*

Ajax a fost atracția de pe afișul acestei duble, nu Tottenham. La meciul ăsta s-au uitat toate cluburile mari, pentru că toată lumea vrea ceva de la această echipă a lui Ajax. Unii îi vor jucătorii, alții îl vor pe antrenorul Erik ten Hag, câțiva vor căuta să copieze acest (anti)sistem al fotbalului total predat la academia din Amsterdam, cu mare libertate pe fiecare post, cu morișca de pase din prima, cu devierile pe poziție viitoare și obsesia lui dai-și-pleci. Așa poți sintetiza ideile lui Ajax, dar astea n-ar valora prea multă fără calitatea și îndrăzneala unor jucători ca Tadic, de Ligt, Ziyech, Van de Beek, Mazraoui sau Frenkie de Jong, ca să-i numim doar pe ei. 

Dincolo, priviți mai degrabă cu suspiciune – cum Dumnezeu au eliminat-o pe City? -, dar ajutați mult de revenirea lui Son, probabil cel mai bun jucător al sezonului pentru Spurs, suspendat pentru meciul tur, londonezii au arătat mai multă fantezie și mult mai multă forță de pătrundere în Olanda. Demarcați adesea între linii, profitând de spațiile mari pe care această echipă lungă a lui Ajax le oferă cu bună știință, Son și Eriksen au apărut în zone periculoase, de unde primul s-a lansat în viteză spre poartă, iar al doilea a căutat când șutul lui cu efect, când pasa decisivă către Lucas.

Așa că nimeni n-a fost surprins că meciul a început tare: o primă ocazie mare a lui Tadic, al cărui șut a fost scos de Lloris, cu un salt nemaipomenit, a condus la cornerul din care Ajax, prin același căpitan de Ligt, cel care a dat și golul din tur, a deschis balul.

Era minutul cinci. Doar câteva secunde mai târziu, la poarta cealaltă, Son a lovit bara. 

Ăsta a fost ritmul în care s-a jucat pe stadionul Johan Cruyff. Un joc pe contre, cu foarte multe ocazii la ambele porți, cu recuperări sus și verticalizări iuți, fără timp pierdut cu tranziția. Un fotbal modern și curajos, două echipe care au adus nu doar noutate, ci și multă calitate în această a doua semifinală de Champions League.

Dar, la fel ca la Londra, Ajax a fost mai inspirată în prima repriză, și, după alte câteva jumătăți de ocazie în ambele direcții, inclusiv o șansă bunicică a lui Tadic, Hakim Ziyech a făcut 2-0, la capătul unei contre pe care Ajax ne-a tot arătat-o și cu Bayern, în grupe, și mai ales cu Real și Juve, în fazele eliminatorii. 

La 2-0, olandezii și-au arătat din plin tinerețea, au încercat să facă spectacol în câteva momente când mai multă concentrare le-ar fi putut aduce o nouă lovitură până-n pauză, iar povestea meciului tur s-a repetat: Tottenham a ieșit mai puternică de la vestiare, a reușit să împingă jocul cât mai aproape de poarta lui Onana, care a găsit un reflex salvator în fața lui Ali, dar n-a mai putut face nimic la faza următoare, pe o contră teribilă a lui Tottenham, fază finalizată perfect de Lucas. 

De aici încolo, totul s-a schimbat. Și încă brusc. Luați pe sus de elanul lui Spurs, tinerii lui Ajax s-au trezit dintr-o dată într-o adevărată bătaie de stradă. Mai puternici fizic, mai ales după intrarea pivotului Llorente, englezii au egalat după alte cinci minute, când parada excelentă a lui Onana a fost anulată de bâlba dintre portar și fundașul Schone, apoi de tehnica și stăpânirea de sine ale aceluiași Lucas, care s-a eliberat dintr-o pădure de picioare pentru a șuta perfect la colțul lung: 2-2 și alte 30 de minute în care Spurs să caute golul decisiv.

Abia acum s-a trezit și Ajax, abia acum au început olandezii să oprească cumva avântul lui Tottenham, împinsă de la spate și de gândul unei performanțe imense, dar și de strigătele și încurajările unui Pochettino dezlănțuit și el pe margine.

Dar nebunia adevărată s-a consumat pe teren. Nu ne amintim când am văzut ultima dată un meci ca ăsta, dar cu siguranță ne vom aminti de aceste ultime 30 de minute – și probabil 30 de ocazii – de la Amsterdam.

S-a jucat de parcă terenul ar fi fost prea mare, de parcă ambele echipe ar fi avut doi oameni eliminați, de parcă soarta acestor cluburi ar fi atârnat de următorul gol. Și golul a plutit în aer, când la o poartă, când la alta, a flirtat ba cu Lucas și Ali, ba cu Tadic sau Ziyech, care putea face chiar el tripla, cu două șuturi grozave, unul la o palmă de bară, altul în bară.

Dar Tottenham n-a fost speriată. Și-a reluat atacurile cu toate forțele, a îmbrâncit-o pe Ajax spre propriul careu, un careu luat cu asalt din toate părțile, și cu berbecul Llorente, care să dărâme ușa cu totul, și cu viteziștii Son sau Lucas, și cu artiștii Ali sau Eriksen.

Dar tocmai Jan Vertonghen, fostul fundaș al lui Ajax, a avut marea ocazie a lui Spurs, o bară cu capul din șase metri, apoi un șut respins de pe linia porții de apărarea amețită, epuizată a lui Ajax.

Cumva, nimeni nu știe cum, se părea că Ajax va rezista. N-a făcut-o, pentru că în minutul 95, același Lucas și-a completat tripla, la ultima minge pe care Tottenham a aruncat-o, mai mult cu speranță decât cu direcție, spre careu.

Balonul a ajuns la Lucas, iar până când șutul său s-a strecurat în poarta lui Onana, jucătorii lui Ajax erau deja prăbușiți pe gazon. Mai dramatic de atât nu se poate pierde o calificare în finală, mai dramatic de atât nu se poate obține o calificare în finală!

Și va fi o finală engleză: Liverpool și Tottenham, pe 1 iunie, vor căuta să se ridice la nivelul pe care l-au arătat în semifinale. Dacă o vor face, ne așteaptă o finală mare!

 

Articol în curs de actualizare

 

 

 

 

 

 

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories