Cine joacă în Fed Cup? Ce zic fetele înainte de meciul cu Cehia și, mai ales, cum de uităm așa de ușor că avem soluții, că avem o echipă

Retragerea Simonei Halep complică lucrurile pentru echipa națională de Fed Cup; deschide, în același timp, ușa mai multor posibilități. Ne putem reaminti, de exemplu, că este o competiție pe echipe, iar noi avem o echipă foarte bună. Meciul cu Cehia, de la Cluj, are loc între 6-7 februarie și are ca miză un loc în semifinalele Grupei Mondiale.

N-a fost tocmai începutul de an pe care ni l-am fi dorit, după doi ani glorioși, în care românii s-au remarcat cu titluri și finale la cel mai înalt nivel posibil. Fetele au părăsit turneul de simplu devreme, niciuna nereușind să treacă de turul al doilea, Florin Mergea a ieșit și el de la dublu din turul al treilea, la dublu feminin doar Raluca a ajuns în turul secund, așa că Horia Tecău a rămas singurul reprezentant în săptămâna secundă de la Melbourne. Mai îngrijorător este numărul mare de probleme de sănătate. O combinație de astfel de probleme a scos-o pe tușă pe Simona, o veste neplăcută pentru ea și pentru echipă; dar situația ei este o discuție separată, deocamdată să vedem ce opțiuni rămân României pentru meciul cu Cehia.

Scurtă recapitulare, ca să ne reamintim contextul. După o campanie purtată cu succes la Budapesta, România bate Serbia, la București, în primăvara lui 2014, susținută de Sorana Cîrstea și Simona Halep, cu un dublu format din Monica Niculescu și Irina Begu. Cele patru au adus toate victoriile României în grupa preliminară de la Budapesta (cu Ungaria, Marea Britanie, Letonia și Ucraina), cât și în barajul cu Ana Ivanovic și compania. Anul următor, intrate în Grupa Mondială 2, fetele înving Spania acasă, într-un meci dramatic, în care au contribuit toate fetele titularizate: Simona Halep și Irina Begu (apărută în locul Soranei), cu câte o victorie la simplu, din nou Irina și Monica la dublu. În meciul decisiv cu Canada, România face noi modificări. Din numărul 3, iar apoi numărul 2, Irina devine numărul 1, iar ei i se alătură Alexandra Dulgheru, doar rezervă cu Spania. Irina pierde primul meci, dar Alexandra egalează. O combinație între probleme medicale și o decizie tactică extrem de inspirată a căpitanului Alina Tecșor Cercel o trimite pe teren în al treilea meci de simplu pe Andreea Mitu; efectul surprizei e excelent, Andreea o bate pe Genie Bouchard, iar Alexandra Dulgheru mai punctează o dată, aducând punctul decisiv pentru calificarea în Grupa Mondială. La dublu apare un cuplu inedit, Raluca Olaru și Andreea Mitu.

Concluzia e evidentă: punctul forte în toată această serie nemaipomenită de șapte victorii consecutive a fost echipa. Echipa, nu o jucătoare sau alta. Meciurile de până acum nu au fost câștigate de o singură jucătoare; contribuțiile au venit din mai multe părți. Fetele s-au succedat în rolul de jucătoare decisivă, au avut, pe rând, zile proaste și zile bune, dar au înțeles rostul acestei competiții. Ca și Cupa Davis, Fed Cup este un format în care surprizele abundă, iar reperele sunt diferite de ce se întâmplă în circuit; nu o dată jucătoarele cu clasament mai slab și-au tras în spate echipele, jucând un tenis mult peste ce ar fi indicat clasamentul. Contextul e mereu foarte important: detalii precum suprafața, momentul din calendar, locația, publicul, turneele anterioare și cele următoare, accidentările, inspirația căpitanilor, tragerea la sorți, forma de moment, o motivație suplimentară – toate astea pot decide meciuri. Mai bine zis, ele decid meciurile, nu clasamentul jucătoarelor. Devine un punct forte multitudinea de opțiuni pe care le are o echipă, team depth-ul.

Ca și adversara ei de la Cluj, România stă bine la acest capitol. Este un aspect cu care ne-am mândrit în acești doi-trei ani, zâmbind la confortul pe care ți-l oferă gândul că, în caz de “ceva”, suntem acoperiți, avem și un plan B. Treaba asta ne-a făcut să ne simțim bine. Acum, când, așa cum se întâmplă în sport, a venit un moment greu, în care avem nevoie de aceste soluții, e timpul să nu ne panicăm sau să vărsăm responsabilitatea într-o singură direcție. Dimpotrivă, e timpul să ne arătăm încrederea în celelalte jucătoare care pot juca la Cluj. E, de asemenea, momentul să le arătăm că le susținem indiferent de rezultat și indiferent de componența echipei. Arătându-le că avem încredere în șansele celor care vor intra pe teren, le arătăm că le respectăm, atât individual, cât și ca grup.

Evident, meciul cu Cehia este teribil de greu. Dar ar fi fost teribil de greu chiar și cu prezența Simonei. Este, în același timp, greu și pentru adversarele noastre. Cehia a câștigat de patru ori Fed Cup în ultimii cinci ani, și vine întrebarea firească în astfel de circumstanțe: cât timp vor mai fi motivate s-o ia de la capăt? Mai ales că și ele au probleme de sănătate și de formă. Mai ales că suntem într-un sezon plin, complicat de prezența Jocurilor Olimpice, în care, să nu se păcălească nimeni, competițiile pe echipă (Fed Cup, Davis Cup) trec pe planul al treilea ca importanță.

Foarte probabil și pentru cehoaice prioritățile se schimbă repede. Cu Safarova afectată de probleme de sănătate în ultima jumătate de an, cu Kvitova care joacă în timp ce se vindecă de mononucleoză și are rezultate oscilante, cu o Pliskova care încă n-a convins la cel mai înalt nivel, Cehia este solidă, dar are și hibe.

Iată suficiente motive să ne arătăm susținerea pentru echipa României de Fed Cup, indiferent de componența ei. Iată de ce nu trebuie să ne întristăm și să ne aruncăm biletele în aer. Pentru că, și în condițiile în care suntem lipsiți de numărul 2 mondial, meciul SE JOACĂ.

Continuarea articolului este pe Treizecizero.