Cluburile din Liga I vor avea echipe de fotbal feminin. Federația ia măsuri importante pentru dezvoltarea fotbalului feminin și academiilor de juniori
Andreea Giuclea 4 iulie 2019Pe 3 iulie, Federația Română de Fotbal a anunțat o măsură care poate contribui decisiv la creșterea fotbalului feminin din România: începând cu sezonul 2020/2021, toate echipele care vor activa în campionatul Ligii 1 trebuie să îndeplinească cerința de a înregistra minimum 20 de jucătoare care să evolueze în Campionatul Național U15 feminin.
Va fi o condiție obligatorie pentru primirea licenței care le permite echipelor să evolueze în Liga I. Ce pot face cluburile care nu au echipe de junioare e să semneze un protocol de colaborare cu cluburi de fotbal feminin din Liga 1, Liga 2 sau Liga 3, iar acestea să participe în competițiile de junioare sub numele clubului de Liga 1 masculin.
Aprobată cu majoritate de voturi (un singur vot împotrivă, al FCSB), decizia e doar primul pas dintr-un plan de dezvoltare – prin intermediul cluburilor – a fotbalului feminin la nivel de senioare, care va continua și în sezoanele următoare, astfel:
– Începând cu sezonul 2021-2022:, cluburile din Liga 1 vor trebui să înscrie o echipă de fotbal feminin și în campionatul de senioare (Liga 1, Liga 2, Liga 3), pe lângă cele minim 20 de jucătoare din Campionatul Național U15.
– Din sezonul 2022-2023, pe lângă înscrierea unei echipe în Campionatul Național de Senioare și cele minimum 20 de jucătoare din Campionatul Național U15, cluburile vor trebui să legitimeze și minimum 15 jucătoare U13.
Pentru toate aceste situații se aplică varianta protocolului de colaborare, caz în care echipa de fotbal feminin preia denumirea clubului de Liga 1 masculin atât la nivel de senioare, cât și la junioare.
De ce e o inițiativă importantă
Acum câteva săptămâni, o întrebam pe Ioana Borțan, antrenoarea campioanei U Olimpia Cluj, ce crede că ar trebui să se întâmple pentru ca fotbalul feminin, încă semiprofesionist în România, să se dezvolte, iar răspunsul ei a fost chiar ăsta: ca echipele masculine să aibă și echipe de fotbal feminin.
„Cum am văzut la toate celelalte cluburile mari, Barcelona, Liverpool, Manchester City, toate au echipe de fotbal feminin și investesc. Bănuiesc că asta ar fi cel mai important în România, să poată să crească nivelul.”
Ioana avea dreptate. Investiția cluburilor în echipe feminine a ajutat enorm la creșterea sportului în multe țări din Europa. În Franța, Lyon, de șase ori câștigătoare a Ligii Campionilor, e un model pentru strategia pe termen lung prin care a crescut multe jucătoare pentru naționala Franței, ajunsă în sferturile de finală ale Campionatului Mondial. În Italia, unde o decizie asemănătoare a Federației a obligat cluburile să-și facă echipe feminine, Juventus, creată în 2017, dă opt jucătoare echipei naționale și aduce la stadion audiențe record (39,027 de suporteri, pe 24 martie). În Spania, 60,739 de fani au urmărit din tribunele stadionului Wanda Metropolitano, la jumătatea lui martie, meciul dintre Atletico Madrid și Barcelona, un record ințernational. Iar Real Madrid, criticată mult timp pentru că nu investește în fotbalul feminin, în timp ce rivalele ei luptă pentru trofee internaționale (Barcelona a ajuns în finala Ligii Campionilor, pierdută în fața lui Lyon), a anunțat în iunie că va forma o echipă feminină din sezonul viitor, după ce a cumpărat un club local.
🇮🇹 Che stagione per il movimento @JuventusFCWomen 🏆👏
Lo riviviamo attraverso le parole di Stefano Braghin ➡️ https://t.co/pszmpp15B9
🇬🇧 It's been a year of success for the Juventus Women movement! 🏆👏
➡ https://t.co/mXFkdKPcYD pic.twitter.com/qKbA2C2OGC
— Juventus FC Women (@JuventusFCWomen) June 24, 2019
Astfel de progrese din fotbalul internațional feminin o încurajau pe Ioana să spere că în curând se vor simți ecouri și în România, chiar dacă mai lent. „Au fost niște schimbări extraordinare în ultima perioadă. Fotbalul feminin s-a dezvoltat foarte mult. La noi în țară poate mai încet, dar la un moment dat o să fim obligați să ajungem în rând cu ei. Deși noi avem o problemă de mentalitate la nivel de țară, că femeile ar trebui să rămână acasă, cu copiii. Dar încet-încet ne deschidem și noi și vin generații care acceptă lucrurile deja.”
Răzvan Burleanu: „Niciunul dintre noi nu și-ar fi imaginat această dezvoltare a fotbalului feminin”
În conferința de presă prin care a anunțat toate deciziile Comitetului executiv, președintele FRF a vorbit și el despre dezvoltarea internațională a fotbalului feminin, cu care România trebuie să țină pasul: „Dacă ne uităm la Campionatul Mondial din Franța – nu știu dacă ați văzut meciul dintre SUA și Anglia, la ce nivel a ajuns fotbalul feminin în ambele țări -, o să înțelegem că dacă e să dăm timpul cu 10 ani în urmă, niciunul dintre noi nu și-ar fi imaginat această dezvoltare a fotbalului feminin. În America de Nord, cel mai bine vândut tricou e cel al naționalei de fotbal feminin. Italia a implementat în urmă cu trei ani decizii asemănătoare cu cele pe care le-am luat noi azi. Juventus avea un spectator în tribună, acum au ajuns la peste 40.000 de spectatori. Același lucru e și în Spania, și în Anglia.”
Președintele FRF a vorbit și de bugetele mici ale echipelor feminine: „Bugetul unei echipe de senioare de liga a treia este, astăzi, în jur de 10.000 de euro. Nu cred că pentru o echipă de Liga I reprezintă un efort financiar o investiție de acest tip. Fetele, azi, în fotbalul feminin, foarte multe sunt neplătite. Nu au salarii, la nivelul ligii a treia. La nivelul ligii secunde, bugetele sunt între 10 și 50.000 euro. Bugetele mai mari sunt la Liga 1, între 50.000 și 250.000 de euro, dar diferențele sunt uriașe față de fotbalul masculin. Aceasta e siuația din fotbalul feminin de azi.”
Măsuri importante și pentru juniori
O altă inițiativă importantă votată miercuri a fost cea legată de dezvoltarea academiilor de copii și juniori. Astfel, începând cu sezonul 2021-2022, cluburile cu echipe participante în Liga 1, respectiv cluburile cu echipe participante în Liga a 2-a nu vor obține Licența de participare în Liga I dacă nu obțin cel puțin 60 de puncte la clasificarea academiei de copii și juniori.
E vorba de un proces de clasificare a standardelor de calitate a academiilor, cluburilor cu activitate de copii și juniori și centrelor pentru fotbal juvenil din România, demarat anul acesta de FRF în parteneriat cu compania olandeză NMC Bright.
Tot miercuri, Federația a publicat rezultatele primei astfel de clasificări. Din 80 de centre analizate, Academia Gheorghe Hagi a ieșit pe locul 1, cu un punctaj de 91,50 (din 100), urmată de U Craiova 1948 și de Dinamo. Evaluarea academiilor este un proces ce va avea loc anual.