Debutul perfect! CSM București trece în viteză de Ferencvaros, arată excelent la startul Ligii Campionilor!

Andrei Năstase 5 octombrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

CSM București și-a început perfect noul sezon european! Iar la capătul acestui entuziasmant 36-31 cu Ferencvaros ne așteaptă o întrebare plăcută – dacă așa arată jocul CSM-ului la primul meci din Liga Campionilor, cum va arăta jocul mai târziu?

*

Ferencvaros, eternă urmăritoare a Gyor-ului în Ungaria, are una dintre cele mai tinere echipe ale actualei ediții de Champions League: cu o medie de vârstă de nici măcar 23 de ani, unguroaicele au stat în fața celei mai experimentate echipe ale competiției – CSM are o medie de vârstă de aproape 29 de ani și, poate mai important, în lot sunt azi nouă jucătoare care au câștigat deja Liga Campionilor în carierele lor.

Așa că nimeni nu s-a mirat că CSM a pornit mai bine. În vacarmul din Sala Polivalentă, jucătoarele lui Gabor Elek – care antrenează aici de peste 10 ani – au fost luate tare: cu o circulație foarte rapidă a mingii și cu multe goluri din extremă, unde Mehmedovic și Radicevic au ajuns la finalizare mai mereu, CSM a ajuns repejor la 6-3, arătându-și intențiile de la primul fluier. Unguroaicele au oprit puțin avântul echipei lui Magnus Johansson – care a ales să nu facă, în primele 17 minute, nicio modificare în primul șapte cu care a început meciul -, au avut șansa să vină la un singur gol distanță, dar CSM n-a vrut să audă de treaba asta. Neagu a combinat perfect cu puternica Cvijic, pe pivot, de unde au venit golurile cu care campioana Românieie s-a distanțat din nou, de data asta la patru și chiar cinci goluri: 11-6.

Timeout-ul lui Elek și intrarea excelentei Pena în centru au ajutat-o pe Ferencvaros să mai taie din avântul lui CSM. La 13-11, după trei goluri încasate la rând și cu șapte minute înainte de pauză, Johansson a cerut și el timeout: mai multă atenție la finalizare, mai mult mișcare pe pivot și din nou echipa de start, cu Amanda Kurtovic pe inter dreapta. Iar rezultatele s-au văzut imediat: două goluri fără răspuns au dus scorul la 15-11, al treilea a refăcut cea mai mare diferență de scor – cinci goluri. Și sentimentul că Ferencvaros va avea o seară lungă.

La vestiare s-a intrat cu un 18-13 liniștitor, nu înainte ca Lekic – cea care trebuie să o facă uitată anul ăsta pe Bella Gullden – să marcheze superb de pe picioare, iar Neagu să ne amintească că poate rupe plasa și de la 10-11 metri.

În a doua parte, Kurtovic, excelent intrată în circulație, s-a asigurat că lucrurile încep exact cum s-au încheiat înainte de pauză: ea a marcat două goluri frumoase, anulate însă de răspunsul imediat al unguroaicelor, rămase apoi, după prima lor eliminare, cu o jucătoare mai puțin. Mehmedovic, rămasă liberă pe extremă, a profitat imediat și a readus-o pe CSM la șase goluri: 21-15.

De aici încolo, puțini și-au mai pus problema câștigătoarei, iar avansul a fost menținut cu o ușurință dezarmantă. Spus altfel, ăsta n-a fost meciul portarilor. Cu aproape 30 de goluri marcate în 45 de minute, jucătoarele CSM-ului și-au pierdut puțin concentararea, au ratat câteva atacuri la rând, iar Ferencvaros a răspuns imediat: trei goluri consecutive au strâns scorul la 29-25, numai că timeout-ul lui Johansson a rezolvat imediat blocajul, iar CSM n-a mai privit înapoi.

La finalul acestui prim joc va fi greu să remarci pe cineva de la CSM, de vreme ce toate piesele au funcționat entuziasmant. Poate că Amanda Kurtovic trebuie să primească o mențiune specială, căci ea n-a făcut un pas greșit toată seară. Dar lucrul cu adevărat îmbucurător este că nu execuțiile individuale, ci tocmai jocul colectiv – marea încercare a unei echipe cu atâtea handbaliste noi – a arătat bine și foarte bine.

Că CSM a reușit să combine atât de iute în atac, unde rezolvările n-au mai venit doar de la Neagu, că golurile au apărut de pe toate pozițiile, că ritmul a fost amețitor de la prima până la ultima aruncare – toate astea fac cât o puternică declarație de intenție: când va fi în ziua ei bună, echipa asta va fi greu de oprit.

*

CSM București privește acum spre meciul cu Râmnicu Vâlcea din campionat – șansa revanșei pentru înfrângerea din Supercupa României -, apoi se va deplasa în Germania pentru jocul cu Bietigheim, în a doua etapă a Ligii.

Iată și programul complet:

Bietigheim – CSM București, 14 octombrie

Vipers – CSM București, 20 octombrie

CSM București – Vipers, 4 noiembrie,

Ferencvaros – CSM București, 11 noiembrie

CSM București – Bietigheim, 18 noiembrie

Context

Pentru al patrulea sezon la rând, CSM pornește cu ambiția (dar și cu forța) să ajungă în Final 4-ul de la Budapesta, acolo unde patru echipe se vor bate, în luna mai, pentru marele trofeu. În scurta ei istorie, CSM n-a lipsit niciodată de la întâlnirea asta, ba chiar a câștigat-o la prima prezență, în sezonul 2015-2016. Multe s-au schimbat de atunci. O sumedenie de jucătoare au venit și la fel de multe au plecat, o serie de antrenori au fost aduși și apoi îndepărtați. Însă peste toate astea, planurile și obiectivele au rămas aceleași: echipa finanțată de Primăria București – spre nemulțumirea celor care cred că sportul trebuie să-și facă treaba cu bani din mediul privat, nu din cel public – trebuie să câștige totul.

Principalul responsabil? Suedezul Magnus Karl Johansson (48 de ani), ajuns la București pentru următoarele două sezoane. CSM a rămas astfel aproape de un model nordic îndrăgit de unii, contestat de alții. Venit în România după doi ani petrecuți la Molde, în Norvegia, Johansson întregește lunga listă de antrenori nordici de pe banca lui CSM: în ultimii trei ani au fost aici Mette Klit, apoi alt danez, Kim Rasmussen – cu care echipa a câștigat Liga Campionilor, în 2016 -, Jakob Vestergaard, Helle Thomsen și Per Johansson, în câteva mandate scurte. Între ei s-a strecurat și Aurelian Roșca, dar tendința a fost evidentă.

Mai trebuie spus că numirea lui Johansson i-a luat prin surprindere pe cei care așteptau pe banca CSM-ului un antrenor din Balcani, mai apropiat cultural și de handbalul românesc, dar și de numeroasele jucătoare din Europa Centrală și de Est care au ajuns la București în ultimele două sezoane. Și așa ajungem la schimbările din vestiar.

Câteva handbaliste importante au plecat în vară – între ele și Bella Gullden, una dintre cele mai influente și apreciate jucătoare de la CSM -, în locul lor fiind atrasă o mini-echipă de la Vardar, finalista ultimelor două ediții de Champions League: versatila și creativa Andrea Lekic, puternica Dragana Cvijic, experimentatele Jovanka Radicevic și Barbara Lazovic. Lor li se adaugă promitătoarea Elizabeth Omoregie, venită de la Krim.

 

Foto: Razvan Pasarica/Sport Pictures

Abonează-te la newsletter
Happening now