Echilibru și frenezie în Superclasico: Boca și River termină la egalitate prima ciocnire din finala Copei Libertadores. Totul e posibil în retur

Danny Coposescu 12 noiembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

În toată nebunia frumoasă a unui derbi fără egal, undeva între contextul stufos și miza apăsătoare, s-a jucat și niște fotbal. Nu s-a ridicat mereu la nivelul spectacolului din tribune, și-n loc de miticul stil „la nuestra‟ pe care-l caută ideologii argentinieni, erorile au decis rezultatul final. Ceea ce nu ciobește cu nimic din farmecul unui Superclasico așa cum ne-am dorit: brut, neșlefuit, ca într-o finală anti-Champions League. La capătul unui egal câteodată frenetic, alteori doar confuz, Boca Juniors și River Plate mențin un echilibru precar.

Boca Juniors 2-2 River Plate

Una din lecțiile pe care le-am învățat încă din primele 10 minute a fost că portarul Augustin Rossi merită sporuri de suprasolicitare. Nu de alta, dar colegilor din apărarea lui Boca le-a luat o veșnicie să se încălzească, timp în care Gonzalo Martinez și Rafael Borre i-au încins mânușile.

Poate din cauza presiunii de pe La Bombonera, un adevărat cazan în clocot, gazdele au ales o abordare cu două tăișuri. Pe de-o parte, avântul necontrolat le-a ajutat să copleșească mijlocul lui River, pe care Enzo Perez s-a chinuit toată partidă să-l țină legat; pe de altă parte, aproape fiecare atac al „Milionarilor‟ a adus pericol mare în prima parte.

Până la pauză, riscul părea justificat. Ramon Abila, un adevărat taur – poreclit „Wanchope‟, împărțise deja coate și vânătăi când a prins în sfârșit un pic de spațiu în careul opus. Franco Armani, pe care-l știm și de la Cupa Mondială, nu s-a descurcat bine cu primul său șut; al doilea a fost o torpilă care mai că nu i-a pârlit mănușile. A fost momentul care-a declanșat toată energia latentă din derbiul ăsta.

Nici 30 de secunde mai târziu, River egalase deja. Din câteva pase, Lucas Pratto a disipat parcă tot oxigenul din arenă cu o finalizare simplă. Replica rapidă, plus accidentarea omului-cheie, Cristian Pavon, ar fi putut s-o sufoce pe Boca. Ocazia și suporterii nu i-au permis-o. Înlocuitorul Dario Benedetto a profitat și el de slăbiciunile defensive ale rivalei și a marcat în prelungirile reprizei.

Ce s-a întâmplat mai departe sugerează că returul va fi foarte greu pentru echipa lui Guillermo Barros Schelotto. River a ieșit de la cabine cu tot calmul pe care ți-l dă un plan clar. Sigur, a fost nevoie de ceva noroc pentru ca scopul principal – golul – să fie atins. Din prestația defensivă a Bocăi mai lipsea doar un autogol, așa că el a fost acordat generos de Carlos Izquierdoz, în minutul 61. Dar autoritatea cu care River a îmblânzit orice încercare a oponentului de a reveni în avantaj, de a crea din nou acel vârtej zăpăcitor, a lăsat o impresie puternică.

Când zicem orice încercare, lăsăm loc și de o excepție. Normal că trebuia să apară și el pe scenă, bătrânul „apaș‟ întors pe meleagurile unde și-a început povestea. Carlos Tevez a ajuns la 34 de ani, dar dacă e să ne luăm după apariția asta scurtă, mai are încă destule de oferit. Marea șansă care ar fi putut aduce victoria Bocăi a venit din gheata sa, însă Benedetto a șutat direct în Armani, spre exasperarea tribunelor.

Meciul tur al acestei finale s-a terminat în aplauzele ezitante ale unor oameni deopotrivă dezamăgiți de scor și îngrijorați față de ce urmează. Dar mai sunt două săptămâni lungi până la deznodământul acestei drame în două părți, așa cum n-a mai văzut Copa Libertadores până acum. Orice e posibil în retur.

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories