Față în față cu trecutul: CFR-ul bătăios de azi a întâlnit în Slavia clona CFR-ului exploziv din anii de glorie
Ciprian Rus 21 august 2019Echipă matură, bătăioasă, cu personalitate. Exact astea sunt calitățile la care te gândești prima oară când vine vorba să caracterizezi campioana Ligii 1. Iar CFR și-a arătat din plin aceste calități în complicatul traseu european de până în „play-off”-ul Ligii Campionilor. Și le-a arătat mai ales la Glasgow, unde a întors un rezultat nedătător de mari speranțe în returul din Scoția.
Ei bine, tocmai de aceste calități s-a lovit CFR-ul în prima manșă a „play-off”-ului. Slavia și-a arătat duritatea încă de la primele dueluri. O echipă stăpână pe sine, cu un ego puternic, cu personalitate. Slavia s-a instalat fără complexe în jumătatea noastră, ca o echipă mare, încă din primul minut. Eram avizați că e o echipă ultra ofensivă, dar Slavia s-a dovedit mult mai mult decât atât. A dovedit nu doar că are trasee frumoase, nu doar că stăpânește bine mingea, dar s-a dovedit, deopotrivă, agresivă, cu un pressing avansat care a sufocat mijlocul nostru și la 0-0, și la 0-1.
Și, chiar dacă după pauză nu a mai jucat la fel ca în prima parte, Slavia s-a arătat suficient de matură ca să țină de rezultat, cam la fel cum obișnuia să facă CFR-ul în campionatul intern. De fapt, Slavia chiar a lăsat în multe momente impresia asta: că e un CFR upgradat, mai tânăr, mai energic și mai talentat, pe măsura diferenței de buget și de proiect sportiv dintre cele două echipe. La implicare egală – iar CFR nu poate fi acuzat că nu a dat totul pe teren – plusul de calitate și de noroc a făcut diferența. Dacă vreți, a fost diferența dintre CFR-ul de azi, croit pe buget de criză, și CFR-ul ambițios, cu bani, de acum 7-8 ani.
Un CFR improvizat
Fără a fi o scuză a rezultatului obținut la Cluj, trebuie să spunem că Dan Petrescu a fost lipsit de noroc nu doar la bara lui Rondon ori la penaltiul ratat de Omrani, ci și la alcătuirea echipei. Îi pierduse pe Manea și pe Boli la startul sezonului, acum l-a pierdut pe omul de bază al defensivei, Vinicius, chiar înainte de meciul cu Slavia.
Pierderea lui Vinicius a însemnat nu doar o mai mare labilitate a apărării, căci Cestor și Burcă abia au făcut cunoștință, dar și un minus la fazele fixe, acolo unde veteranul brazilian este mereu un pericol.
Și la mijloc a fost obligat să improvizez Dan Petrescu: accidentarea lui Culio a recidivat, iar lipsa gleznei fine și a siguranței de sine a argentinianului s-a simțit în acest meci mai mult ca oricând. După cum s-a simțit și la faza penaltiului, unde Culio era executantul de siguranță al echipei…
În fine, în atac lucrurile sunt binecunoscute. Țucudean vine după o perioadă complicată, ca dovadă că nu a reușit să facă față ritmului intens al unui meci jucat la acest nivel.
Ghinion versus statistică
E limpede acum, după „lectura” părții a doua a jocului de la Cluj, că CFR-ului i-a lipsit și norocul contra Slaviei. Cu un arbitru (și) mai indulgent și cu niște zei mai generoși, campioana României putea scoate măcar un 1-1. CFR a ieșit cu altă față de la cabine, iar dacă mai e un dram de speranță în privința returului, el vine din atitudinea schimbată de după pauză.
Dar schimbarea în bine de după pauză arată cu degetul spre prima parte. O primă parte în care CFR a fost dominată clar (60% posesie pentru oaspeți) și în care clujenii au avut o medie de reușită a paselor undeva pe la 50%. Sunt statistici cu care, dincolo de noroc sau de ghinion, greu poți emite pretenții pentru o prezență onorabilă în grupele Ligii Campionilor.
E drept că statistica proastă reflectă și jocul mai puțin inspirat al oamenilor de bază ai echipei. „Unu la unu”, vedetele Slaviei – Stanciu inclusiv – au fost peste vedetele noastre. Deac nu a mai repetat seara magică de la Glasgow, Omrani și Țucudean nici atât. Lui Rondon, la rândul lui, i-a lipsit un centimetru pentru un nou gol de generic. La fel cum a schimbat la pauză, CFR Cluj are multe de schimbat și în privința meciului retur. Dacă își face bine lecțiile și schimbă „oglinda” nemiloasă a statisticii, atunci, da, ar mai fi nevoie și de un pic de inspirație în față, și de un pic de noroc pentru un nou miracol.
Foto: Flaviu Buboi / Sport Pictures
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 3 săptămâni