După lecția neînvățată a crizei de acum un deceniu, fotbalul mare e în fața unei noi provocări. Ce se va schimba în anii care vin?

„Vin vremuri de austeritate pentru lumea fotbalului”, avertizează popularul cotidian sportiv spaniol „As”, într-o analiză care cântărește impactul economic al blocării marilor competiții sportive din pricina răspândirii agresive, la nivel de pandemie, a virusului SARS-CoV 2.

Noul coronavirus a dat peste cap bugetele cluburilor, cărora li s-a blocat accesul la resurse importante precum drepturile de televiziune, banii pe bilete, abonamentele sau veniturile din marketing. FC Barcelona, de exemplu, riscă să piardă în jur de 100 de milioane de euro dacă nu se vor relua competițiile în care se află în cursa pentru trofeu, La Liga și Champions League. Numai din intrările la muzeul clubului, din incinta stadionului „Camp Nou”, catalanii ar pierde 15 milioane de euro până la finele verii.

În fața acestei situații, cluburile caută soluții de supraviețuire. Și de solidaritate. Jucătorii și oficialii lui FC Bayern Munchen au renunțat de bunăvoie la 20% din salarii, un semnal absolut lăudabil, remarcat de toată lumea sportului. La fel, Juventus anunță că a ajuns la un acord cu jucătorii pentru o reducere cu circa o treime a masei salariale aferentă lunilor mai-iunie.

Dar situația pare mult mai gravă: administratorii Barcelonei le cer jucătorilor să renunțe la nu mai puțin de 70% din salariul pe lunile în care nu se joacă, propunere respinsă de vestiarul „blau-grana”. În vreme ce la Barcelona discuțiile continuă, se așteaptă ca FIFA să intervină în această discuție care vizează cluburile din întreaga lume.

Un punct de inflexiune

Dar, dincolo de negocierile punctuale din aceste zile, pandemia de COVID-19 ar putea marca un punct de inflexiune pentru un model economic care a ajuns să valideze transferuri de 222 de milioane de euro, precum cel al lui Neymar la PSG, sau salarii de 8 milioane de euro pe lună, cât susține „L’Equipe” că ar câștiga Leo Messi la Barcelona.

„Toată lumea e speriată acum. Se va instaura prudența în piața fotbalistică și, cine știe, poate că nu ne vom mai întoarce niciodată la ce a fost înainte de noul coronavirus”, spune în „As” Gay de Liebana, profesor de economie.

Cofondator al MBP School of Coaches, Jaime Fortuno merge și el pe ideea că piața se va dezumfla, dar că asta nu va dura decât o vreme. „Nu văd o problemă a fotbalului ca business. Super-transferurile vor dispărea doar un an sau doi”, e versiunea lui Fortuno. Fortuno dă și exemple pentru criza pe care o va traversa lumea fotbalului pe termen scurt. Cine va mai da 100 de milioane pe jucători precum Coutinho sau Dembele, de care Barcelona s-ar fi putut dispensa în vară?

Schimbul de jucători

Lipsa de lichidități din piață ar putea forța marile cluburi să recurgă la schimburi de jucători, directe sau tripartite, pentru a-și putea atinge țintele de „mercato”, speculează cotidianul „Sport” din Barcelona. Ar fi practică de criză, rar întâlnită în relațiile dintre cluburi în condiții normale, dar cam singura variantă ca Lautaro Martinez sau Neymar să ajungă pe „Camp Nou” din sezonul viitor.

Carles Murillo, președintele Socieții Spaniole de Economia Sportului, privește mai în perspectivă și pariază pe o regândire a întregului sistem. „Nu puțini vor fi cei ce se vor gândi la o repunere a lucrurilor într-un context mai rezonabil din punct de vedere economic. Vom avea de-a face cu o devalorizare a prețului jucătorilor. Va fi o limitare a salariilor și a sumelor de transfer, chiar dacă pe termen limitat”.

Specialiștii în economie vorbesc și despre inevitabile schimbări în contractele semnate între jucători și cluburi. Vor fi mai multe variabile pe viitor, iar printre ele vor fi și clauze de plată dacă e sau dacă nu e activitate sportivă, ca să acopere situația inedită pe care tocmai o traversăm.

Și apoi?

Este criza economică a coronavirusului o oportunitate de nivelare a discrepanțelor dintre cluburile bogate și celelalte formații? Puțin probabil. Chiar și în scenariul în care organismele fotbalistice suprastatale, precum FIFA sau UEFA, ar interveni cu anumite plafonări ale sumelor de transfer, tot cluburile puternice ar profita, luând mai ieftin jucători care ar fi costat mult mai mult la prețul pieței. În plus, orice tentație intervenționistă se va lovi, inevitabil, de reglementările Uniunii Europene privind liberatatea economică și cea de liberă circulație a jucătorilor.

E încă prematur de stabilit cât de tare va afecta sportul această oprire forțată a competițiilor și, implicit, cât de adâncă va fi criza care va traversa lumea fotbalului. Va reveni fotbalul cu picioarele pe pământ și va pune alt preț pe bani după criză? Au fost destule voci care au comparat în ultima vreme salariile uriașe ale fotbaliștilor cu cele ale medicilor epidemiologi care sunt în linia întâi a luptei cu COVID-19. Lecția trecutei crize economice nu ne dă motive să credem prea mult în asta. Căci, alimentată de ambițiile magnaților ruși sau ale șeicilor, lumea fotbalului a luat-o pe spirala sumelor exorbitante chiar după marea criză economică din 2008-2010. De unde un fotbalist ca Zlatan Ibrahimovic o costa pe Barcelona în jur de 60 de milioane de euro în 2009, în lumea pre-coronavirus și un portar bun te putea duce în 100 de milioane.

După lecția neasumată a trecutei crize, fotbalul e acum în fața unei noi provocări. Chiar și fanaticii pieței libere sunt de acord că lucrurile o luaseră razna în ultima vreme. Șomajul ridicat care va afecta Italia sau Spania (și multe alte țări europene), limitările graduale ale circulației persoanelor, care vor urma crizei, resetarea unora dintre priorități sau obiceiuri vor afecta, fiecare, veniturile cluburilor în următoarea perioadă și ar putea forța, într-adevăr, o regândire a fotbalului mare – iar aici cluburile istorice, cu un model economic responsabil, precum Bayern sau Barcelona, ar putea avea un cuvânt important de spus. Dacă însă e adevărat că orice criză are profitorii ei, iar aceștia nu vor putea fi ținuți în frâu în perioada următoare, atunci s-ar putea ca, într-adevăr, să asistăm la mari surprize în anii ce vin. Inclusiv la o răsturnare a ierarhiilor de azi.