Gabriela Szabo și Mihai Covaliu se întrec pentru viitorul sportului olimpic românesc. S-ar putea să te intereseze ce și-au propus să facă cu el

După ce Jocurile Olimpice de la Rio au reușit să enerveze mai toată societatea românească, e vremea primelor măsuri importante: pentru următorii patru ani, performanța și popularitatea sporturilor olimpice va fi influențată direct de câțiva foști mari campioni. Și de ambițiile, programele și priceperile lor manageriale.

*

Marți dimineață, de la 11.00, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) își alege un nou președinte. Cel vechi, Alin Petrache, a demisionat din funcție la final de august, asumându-și slabele rezultate de la Rio – patru medalii, nu șase-opt, așa cum cerea obiectivul -, dar și proasta gestionare a câtorva scandaluri legate de echipamentele contrafăcute, de biletele de avion prost alese și de ieșirile publice tembele, neconstructive, din timpul întrecerilor. În fine.

Petrache și-a eliberat biroul, anunțându-ne că, deși a făcut tot ce a depins de el, “sportul românesc trece printr-o criză profundă, care nu poate fi rezolvată prin soluții de moment.”

Unii vor fi de acord cu ideea unei crize profunde a sportului, alții vor spune că situația e firească: fără investiții centralizate în sport (așa cum se petrecea înainte de Revoluție), sportul românesc a primit bani mai puțini și strategii mai subțiri. Dar oricât de importantă ar fi, dezbaterea asta trebuie să treacă în secund. Asta pentru că alegerile COSR nu influențează întregul sport românesc – numit aici generic -, ci doar o parte a lui (e drept, foarte vizibilă): reprezentarea țării la Jocurile Olimpice.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român e o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale legii educației fizice și sportului. COSR e responsabil de performanțele obținute la Jocuri.

Alegerile de marți – față în față, Mihai Covaliu și Gabriela Szabo – sunt treaba Adunării Extraordinare de Alegeri din cadrul COSR. Asta înseamnă că nu mergi la vot, deci nu e treaba ta.

Or, într-o cultură românească care se asociază mai degrabă în jurul vorbelor decât în jurul faptelor, alegerile pentru șefia COSR nu ar fi fost, pentru public, mare brânză. Ele ar fi trecut, dacă nu urmau enervantelor Jocuri de la Rio, neobservate. Acum, însă, miza e mare. Sau măcar actuală. Pentru că în România se cere performanță sportivă; oamenii (nu toți, dar mulți și gălăgioși) vor să se mândrească din nou cu sportivii și cu medaliile lor, vor noi ambasadori.

Drept pentru care alegerile acestea sunt considerate, într-o bună măsură, primul pas în direcția bună. Care e direcția? Urmează să fie stabilită de viitorul președinte al Comitetului.

Spre deosebire de predecesorul lor, Szabo sau Covaliu vor avea un mandat de patru, nu de doi ani. Altfel spus, în loc de soluții de moment, ei vor avea timp pentru soluții de două momente.

Și tot spre deosebire de predecesorul lor, Szabo sau Covaliu se vor bucura de susținerea multora. Vor începe treaba cu un capital inițial de simpatie câștigat prin munca și performanțele lor sportive. Ambii au demonstrat deja serioase calități și preocupări manageriale. Și politice, dacă ne referim la apropierea Gabrielei Szabo de PSD.

Iată ce urmăresc cei doi candidați.

Gabriela Szabo și programul său

Fosta campioană și-a propus să aducă România, peste opt ani, între cele mai performante 20 de țări olimpice.

Strategia Gabrielei Szabo, campioana olimpică, mondială şi europeană de atletism, dar și fost ministru al Tineretului şi Sportului, se sprijină în câteva puncte precise. Și ușor de intuit. Unul dintre obiectivele ei vizează infrastructura sportivă. “Aici trebuie să gândim un ‘master plan’ de dezvoltare a infrastructurii sportive la nivelul întregii ţări. Pentru că baza sportivă din România este la nivelul anilor ’60- ’70. Nu s-a făcut absolut nimic decât sporadic, pe ici, pe colo, după 1990”, ne amintește Szabo.

Ea mai țintește și dezvoltarea sportului de masă, lucru pe care îl consideră foarte important – “pentru că rolul COSR este şi acela de a educa populaţia în spiritul olimpic.”

Apoi, fosta mare campioană își propune să treacă Comitetul Olimpic şi Sportiv Român în slujba federaţiilor. Nu invers. “Trebuie să muncim împreună şi să îi ajutăm să performeze alături de sportivi. Trebuie ca în opt ani, România să fie în Top 20 la Olimpiadă!”, a mai spus Szabo, în momentul depunerii candidaturii.

Prin programul său, numit “Excelenţa inspiră viitorul”, fostul ministru al Tineretului şi Sportului îşi propune să atingă patru direcții: (1) dezvoltarea infrastructurii sportive, care stimulează practicarea sportului la nivel de masă, (2) creşterea interesului faţă de sportul de masă, susţinând o cultură a sportului şi generând o bază de selecţie, (3) încurajarea sportivilor către înalta performanţă şi, în fine, (4) cultivarea excelenţei în sport, unul dintre rolurile esenţiale ale COSR.

“Sportul românesc merită toată dedicarea mea şi mi-am propus să aduc o schimbare în bine tuturor sporturilor din România, a fiecărui sportiv şi antrenor în parte. Sportul trebuie să devină prioritate naţională, alături de educaţie şi sănătate. Susţin includerea lui în proiectul de ţară”, spune Gabi Szabo.

Mihai Covaliu și programul său

Mihai Covaliu, actualul președinte al Federației de Scrimă, și el fost campion olimpic și mondial (la sabie), este și singurul conducător de federație care a obținut aurul la Jocurile Olimpice 2016 – cu echipa feminină de spadă. Prin candidatura sa la șefia COSR, Covaliu propune revenirea la normalitate și pornirea unor proiecte care să readucă sportul românesc între primele 20 națiuni la JO 2020 de la Tokyo (cu patru ani mai devreme decât contracandidata sa).

Pentru ambiția asta, fostul sabrer se sprijină pe președinții de federații “care își doresc cu ardoare să revenim în elita sportului mondial.”

Covaliu își împarte și el priorităţile între infrastructura sportivă și managementul resurselor financiare, precum atragerea de venituri proprii la bugetul COSR.

Programul său urmărește și dezvoltarea ştiinţifică în sportul românesc. Covaliu urmărește îmbunătăţirea utilităţilor de evaluare ale sportivilor (atât la nivel fizic, cât şi psihic) și dezvoltarea de programe pentru pregătirea sportivilor şi a antrenorilor. De asemenea, el doreşte să dezvolte strategii de perfecţionare a specialiştilor care iau parte la pregătirea sportivilor: antrenori, kinetoterapeuţi, psihologi sau maseuri.

Covaliu a rămas în lumea sportului după medalia de aur olimpică obținută la Sydney. S-a retras în 2008 și a preluat secția de scrimă de la Dinamo, și în scurt timp a devenit antrenorul lotului olimpic masculin de sabie. În 2013, a fost ales președintele Federației de Scrimă, dar a rămas și antrenorul lotului masculin.

“Eu cred că lucrurile se pot ameliora doar așezându-ne la masă și având un dialog deschis, pe problemele reale pe care le are fiecare federație în parte, pentru că s-ar putea să nu găsim aceleași probleme la mai multe federații. Fiecare disciplină sportivă are tipicul ei. În momentul în care identificăm aceste probleme cu federațiile care alcătuiesc COSR vedem care sunt cauzele, vedem cum se pot rezolva și pornim la treabă.” Mihai Covaliu

Din ce resurse

Bugetul COSR provine, conform Legii educației fizice și sportului 69/2000, din finanțare de la bugetul de stat, din timbrul olimpic (10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive, despre care Alin Petrache spunea că nu a fost încasat niciodată), din donații și sponsorizări, din venituri provenite din încasările Loteriei Naționale și din organizarea pariurilor și pronosticurilor sportive, din contribuții din partea Comitetului Internațional și o pătrime din suma obținută de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) din cei 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice.

Potrivit planului strategic al MTS pe anul 2016, COSR a primit, cel puțin pe hârtie, 57.650.000 lei în vederea pregătirii și participării la Rio. Din acest buget, COSR a susţinut financiar, pe bază de contracte de finanţare, și activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor, organizate și coordonate de Federațiile naționale.

*

Pentru cele două posturi de vicepreşedinţi vor concura Sorin Babii, preşedintele Federaţiei Române de Tir, Alexandru Dedu, preşedintele Federaţiei Române de Handbal, Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române de Haltere, şi Camelia Potec, preşedinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern.

Pentru cele 14 locuri de membru al Comitetului Executiv s-au înscris 27 persoane. Faţă de componenţa veche a Comitetului Executiv, nu au mai candidat câteva personalităţi precum Elisabeta Lipă, Ana Pascu şi Elena Frîncu.

Conform statutului COSR, Comitetul Executiv are în componenţă 20 de membri: preşedinte, trei vicepreşedinţi, cinci membri ai sporturilor olimpice de vară, dintre care unul reprezentând federaţiile de jocuri sportive pe echipe, patru membri reprezentând personalităţi ale vieţii sportive olimpice, doi membri ai federaţiilor olimpice de iarnă, un membru reprezentând federaţiile Sportul pentru Toţi şi Sportul pentru Persoane cu Handicap, preşedintele Comisiei Sportivilor, trezorierul COSR şi secretarul general al COSR.