Gerard Pique: omul și banii. Poate jucătorul cu cel mai mic salariu din vestiar să readucă Barcelona printre marile puteri ale fotbalului?

Vremea marilor transferuri – Maradona, Romario, Rivaldo, Henry, Griezmann – a intrat între paranteze la FC Barcelona. După plecarea cu senzație de fatalitate a lui Leo Messi la rivalii (de-acum, după istoria ultimilor ani, cuvântul chiar are acoperire în fapte) de la PSG, marile știri dinspre „Camp Nou” vin atunci când clubul, aflat într-o situație financiară de-a dreptul disperată, reușește să mai dribleze cumva, împiedicat, regulamentul masei salariale și să mai înscrie la Liga Spaniolă contractul câte unui jucător adus gratis.

Ultima știre a venit cu o zi înaintea debutului de sezon, chiar pe „Camp Nou”, cu Real Sociedad: FC Barcelona a reușit înscrirea contractelor noilor veniți Eric Garcia, Mamphis Depay și Rei Manaj. Totul a fost posibil, o arată comunicatul clubului, datorită acceptului celui de-al doilea căpitan al echipei, Gerard Pique, de a-și reduce substanțial salariul.

Chiar și fără salariul consistent (fie și redus la jumătate) al lui Leo Messi, Barcelona este mult peste pragul de 70% al masei salariale raportat la încasările clubului. Având în vedere că Pique își redusese deja salariul, putem presupune că, pentru a se reuși artificiul înscrierii celor trei noi jucători, vedeta catalană a acceptat un salariu absolut simbolic pentru ca clubul să poată avea la dispoziție tot lotul valid înaintea startului de sezon.

Accidentat pentru cel puțin două luni, Kun Agüero nu a fost înscris oficial ca jucător al Barcei: se așteaptă finalizarea negocierilor pentru tăieri salariale cu alți doi căpitani, Sergio Busquets și Jordi Alba, dar și transferul unor fotbaliști ca Umtiti și Pjanic. Până atunci, rămâne gestul extrem al lui Gerard Pique, care acceptă să joace aproape gratis pentru a-și ajuta clubul să rămână pe linia de plutire.

Ajuns la 34 de ani și retras din naționala Spaniei pentru a se putea centra pe activitatea de la club și pe cea de om de afaceri, Pique a fost primul care s-a oferit să plece de la Barcelona după o nouă ratare, sezonul trecut, a câștigării Champions League. La fel, a fost primul care a acceptat o ajustare salarială în contextul complicat al crizei Covid, care a redus drastic încasările clubului. Acum, acceptă o tăiere drastică pentru a facilita înregistrarea noilor transferuri. La final de carieră, când ar mai putea juca, cum e obiceiul, încă două-trei sezoane la echipe mai bănoase – din Anglia, unde are o imagine bună, sau dintr-un campionat mai exotic, ca Japonia, unde are importante legături de afaceri – Pique face încă o dată proba caracterului său, rămânând trup și suflet alături de club.

Fiu de avocat și nepotul după mamă al unui fost vicepreședinte al Barcelonei, Gerard Pique a fost tot timpul o figură aparte în peisajul fotbalistic al ultimilor decenii. Dar, dincolo de educație, caracterul său a stârnit destule discuții și controverse. Spiritual, asumat și curajos, Gerard nu s-a ținut deoparte de polemici nici pe teren – conflictele lui cu colegul de națională Sergio Ramos erau cât pe ce să arunce în aer atmosfera din vestiarul Spaniei – nici în afara lui – unde a fost unul dintre suporterii cei mai vocali ai referendumului pentru independența Cataloniei. Nu a ezitat să intre în clinciuri cu „opinioniștii” din presa spaniolă, nu a ezitat să-și folosească vocea pentru a apăra pozițiile Barcelonei în timpul mandatului discret din punctul de vedere al imaginii al președintelui Josep Maria Bartomeu și, în general, nu s-a ferit să improvizeze, de multe ori la limita relației instituționale clasicizate dintre club și jucătorul aflat sub contract.

Prezența sa extrem de activă pe rețelele sociale va fi dat multe bătăi de cap înalților oficiali de la Barcelona. Dar personalitatea sa expansivă a trecut mereu dincolo de linia de demarcare dintre terenul de fotbal și birourile oficiale. Cu mult înainte ca solida sa carieră să atingă platoul și să o ia pe panta descendentă, Gerard Pique își câștigase deja libertatea de a fi așa cum simte el să fie. A investit de tânăr în companii tech, e acționar în Kosmos Holding, un grup de investiții în sport și media implicat activ în tenis, deține două cluburi de fotbal în diviziile inferioare din Spania și e parte din proiectul unui joc de fantasy football.

E limpede că Gerard Pique nu mai trăiește de mult din banii de la FC Barcelona. Nu ar fi sigurul, de altfel, din peisajul fotbalului de top. I s-a reproșat, nu o dată, că ajunge la antrenamente cu mașina și pleacă cu elicopterul – atunci când business-urile sale îi reclamă prezența rapidă într-un alt colț de lume. Din nou, nu ar fi singurul căruia i s-au tolerat asfel de „aroganțe”. În schimb, Pique rămâne singurul jucător activ care se implică activ într-o afacere de anvergură pentru clubul său. În 2017, căpitanul Barcei a intermediat sponsorizarea de către Rakuten – colosul japonez deținut de un partener de a afaceri al lui Pique – a Barcelonei, un deal excelent, de peste 200 de milioane de euro. Intervenția de atunci a lui Gerard Pique a salvat mandatul președintelui Josep Maria Bartomeu și a amânat cu 4 ani dezastrul financiar de azi, pe care tot Pique îl maschează prin gestul de a renunța la banii de salariu.

Nu doar istoria sa – de familie și fotbalistică -, nu doar prestanța sa, ci și gesturile tot mai generoase din ultima vreme i-au adus lui Gerard Pique, printre colegi, apelativul de „Presi”. Dincolo de glumele de vestiar, realitatea e că Gerard Pique este omul care schimbă radical relația dintre jucătorul de fotbal și clubul său. O făcuse, înaintea lui, în termeni de filosofie a fotbalului, tot un jucător al Barcelonei, Johan Cruyff. Un alt rebel, ieșit complet din cutumele epocii sale, a cărei viziune despre joc avea să schimbe pentru totdeauna istoria Barcelonei. Nu mai sunt multe de schimbat, în termeni de filosofie a jocului, după marele Johan. Dar Gerard vine cu viziune și cu resurse la un alt nivel, cel de business. Următorul pas, cât se poate de logic, pentru Gerard Pique ar fi cel de președinte al Barcelonei. În 3 sau în 7 ani, depinde doar de cât de repede și de mult își dorește el asta.

Aflați, după despărțirea de Leo Messi, în cea mai cumplită depresie din ultimele decenii, fanii Barcelonei au un bun motiv de optimism. Pentru un tip ca Pique, dispus să lupte cu greii din tenis pentru a revoluționa acel sport, reabilitarea Barcelonei și repunerea ei pe o logică solidă de business și de performanță s-ar putea să fie „dream job”. Punctul de inflexiune ar putea fi mai rapid decât speră cei mai optimiști fani. Iar omul capabil să schimbe încă o dată istoria Barcei s-ar putea să fie nu prin birourile de pe „Camp Nou”, ci pe teren. Și nu oricine de acolo, ci omul cu cel mai mic salariu din vestiar.