Înapoi în viitor: Parma s-a încăpățânat să supraviețuiască, s-a întors, mai înțeleaptă, în Serie A

Povestea Parmei nu e despre glorie. Nu e despre succes sau fotbaliști uriași, deși avem parte și de asta. E despre altceva. Clubul care s-a numit inițial Verdi Football Club, în onoarea marelui compozitor Giuseppe Verdi, născut în regiune, și-a petrecut mare parte a istoriei în diviziile inferioare. Apoi, în 1990, cu Navio Scala antrenor, a avut loc prima promovare în Serie A. Ce a urmat e demn de un film. Nu unul cu happy-end, nici ceva dramatic. Un final deschis.

Orașul Parma este considerat unul dintre cele mai sofisticate din Italia. O localitate mică, medievală și destul de boemă. Prosciutto di Parma, celebru în toată lumea; Teatro Regio este depășit, probabil, doar de Scala din Milano. Paste? Barilla produce paste pentru toate supermarketurile din lume. Era, astfel, un mediu numai bun pentru o anumită companie de lactate, care avea să devină faimoasă în toată lumea.

În 1991, când Calisto Tanzi, patronul Parmalat, a hotărât să cumpere Parma, singura necunoscută era de ce nu s-a întâmplat mai devreme.

Parmalat era deja una dintre cele mai mari companii de lactate din lume, iar în anii ’80 și ’90 afacerea a crescut ca-n povești și s-a extins la nivel global. Un model pentru toată industria italiană. Tanzi, care a moștenit compania pe când avea 22 de ani, deținea o avere uriașă. Având în vedere situația și dragostea lui pentru fotbal, mișcarea a fost logică. Oricum, în Italia nu poți să spui că ești bogat până nu controlezi un club de fotbal, chit că nu e neapărat profitabil, așa că, începând cu 1991, Parmalat deținea 98% din acțiunile de la Parma, restul de 2% rămânând la fiul fostului patron, Ernesto Ceresini.

Gloria anilor ’90

Cu susținerea financiară de la Parmalat, echipa de pe Ennio Tardini a avut parte de prima sa perioadă de glorie adevărată. În 1992, a sosit la Parma și primul trofeu: Coppa Italia, după o victorie cu 2-1 în fața lui Juventus. Mai mult, în următorul sezon, Parma a câștigat Cupa Cupelor și Super Cupa Europei. Drum bun și cale bătută clubului care făcea naveta între Serie B și Serie C – bine ai venit, Parma!

Tanzi n-a stat degeaba. Pasiunea sa a adus pe Tardini fotbaliști ca Dino Baggio, Cannavaro, Crespo, Stoichkov, Thuram, Veron sau Zola, iar academia nu stătea nici ea rău, producând jucători ca Gianluigi Buffon sau Giussepe Rossi, ceva mai târziu.

Așa că n-a mai surprins pe nimeni când, în 1995, Parma câștiga pentru prima oară în istorie un trofeu european cu adevărat important: Cupa UEFA. Următorul sezon avea să aducă o clasare glorioasă pe locul doi în Serie A, cea mai bună din istoria clubului. Rezultatul? Parma a devenit o putere în fotbalul italian și european, lucru confirmat și în anii următori: în 1999, Coppa Italia și Cupa UEFA s-au întors pe Ennio Tardini, așa că succesul avea continuitate. Nimic nu anunța furtuna ce stătea să înceapă.

Declinul Parmalat

Ce a urmat, desigur, este printre cele mai mari scandaluri financiare din istoria Europei. Și fix în mijlocul acestei tornade se afla AC Parma. Atunci când, în 2003, investigatorii italieni au descoperit o gaură de aproape 14, 3 miliarde de euro în conturile Parmalat, pentru oraș și mai ales pentru fanii Parma visul frumos s-a terminat brusc.

Compania a fost acuzată de fraudă, delapidare de fonduri și fals în acte. Tanzi, alături de alți membri ai familiei, au fost arestați imediat, echipa a fost pusă sub control administrativ și preluată de un administrator numit de tribunal. Patru ani a durat până a fost găsită o persoană dornică să cumpere clubul: Tommaso Ghirardi.

Promisiuni și „cel mai sărac om din Parma”

În ianuarie 2007, Ghirardi, în vârstă de 31 de ani, a plătit pentru clubul Parma 39 de milioane de dolari. „Este foarte arogant, clasicul copil cu părinți bogați, care nu a putut niciodată să termine școala. Și-a trăit viața din petrecere în petrecere, cheltuind bani nemunciți” – așa suna descrierea pe care i-o făcea Paolo Emilio Pacciani, redactor-șef al secțiunii de sport din Gazzetta di Parma. Exact profilul patronului ideal, nu-i așa?

Totuși, timp de câțiva ani totul a mers perfect. Mai mult, în 2013-2014, după o victorie în ultima etapă cu Livorno, Parma și-a asigurat locul șase în Serie A și dreptul de a participa în Europa League. Numai că bucuria a durat doar 24 de ore. A doua zi, federația nu i-a oferit Parmei licența de a particpa în Europa League pentru că nu plătise taxe în valoare de 325.000 de dolari pentru jucătorii împrumutați în jurul lumii.

Drept urmare, Ghirardi a hotărât să vândă clubul, convins fiind că el nu a făcut nimic greșit. Acest „nimic greșit” e discutabil, pentru că șase luni mai târziu s-a descoperit că datoria clubului ajunsese la peste 200 de milioane de dolari.

Fiind deja penalizați cu un punct și amendați cu 5.000 de euro la fiecare etapă pentru neplata salariilor, Ghirardi a vândut Parma, în noiembrie 2014, către Dastraso Holdings Limited, o companie deținută de magnatul albanez Rezart Taci. Promisiunile au fost multe din partea albanezului, dar singurul lucru concret făcut a fost revânzarea clubului, aflat acum în zona retrogadării, pentru 1 euro lui Giampietro Manenti, în februarie 2015, o mișcare care ar putea fi dată ca exemplu pentru expresia „din lac în puț”.

Manenti a venit și el înarmat tot cu promisiuni: urmau să vină banii. Mulți. Sute de kilograme, tone. Ar fi putut zice orice, că nimeni nu îl mai credea, după experiențele trecute.

Semnele de întrebare s-au transformat în certitudini atunci când mașina sa a fost ridicată de poliție pentru amenzi neplătite în valoare de 2.000 de dolari. Un reporter a descoperit că Manenti aplicase pentru jobul de măcelar la un supermarket cu câțiva ani înainte. A fost respins. Așa zisa avere și-ar fi făcut-o din vânzarea de măsline și ulei de măsline pe eBay. Senzația de deja-vu plutea în aer pe Ennio Tardini. Blestemul continua, iar situația devenea suprarealistă. „Manenti este cel mai sărac om din Parma. Nu are absolut niciun ban, dar se duce la întâlnirile ligii cu președintele lui Juventus, Andrea Agnelli, CEO-ul Milanului, Adriano Galliani și alții”, declara Paolo Grossi, jurnalist Gazzetta din Parma, pentru The Guardian.

Minciuna n-a ținut mult nici pentru Manenti. Pe 18 martie 2015, el a fost arestat pentru tentativă de spălare de bani. De asemenea, a fost acuzat că face parte dintr-o grupare criminală care se folosește de „metode mafiote”, iar alte 21 de persoane au fost arestate alături de el. Grupul a încercat să îi transfere lui Manenti cinci milioane de dolari, bani luați din carduri de credit furate. De aici urmau să vină banii promiși. A doua zi, Parma a intrat oficial în faliment, cu datorii de peste 230 de milioane de dolari.

Parma a reușit să încheie sezonul doar pentru că federația italiană le-a oferit suport financiar. O chestiune de onoare, pentru că echipa a ocupat ultimul loc în clasament, retrogadând astfel, după foarte mult timp, în Serie B.

Cum nimeni nu a dorit să cumpere Parma, clubul a fost retrogadat direct în Serie D.

Revenirea

Un grup de antreprenori locali, „Nuovo Inizio”, a preluat clubul și l-a numit pe Nevio Scala președinte și pe fostul jucător al Parmei, Luigi Apolloni, antrenor. Ambii erau legende ale clubului.

Totuși, devotamentul și pasiunea fanilor a fost decisivă. Au fost cumpărate mai multe abonamente în Serie D decât în ultimul sezon din Serie. Pentru un club din a patra ligă, veniturile din ziua meciului sunt esențiale. Bonus, mulți fani au cumpărat acțiuni la club printr-o strângere de fonduri, iar răspunsul a venit de pe teren: echipa a promovat în Serie C, fără nicio înfrângere.

Următoarea promovare a venit cu un nou antrenor, Roberto D’Aversa și prin tranșeele turneului de play-off către Serie B. Parma a învins Alessandria în finală, la sfârșitul lui iunie 2017.

Cele două promovări consecutive au tras atenția omului de afaceri chinez Jiang Lizhang, care a cumpărat 60% din acțiunile clublui, Nuovo Inizio reținând 30%, fanii – 10%. Lizhang l-a numit pe Crespo vicepreședinte și a setat imediat noul obiectiv: Serie A.

În mai 2018, Parma a scris ultimul capitol dintr-o revenire incredibilă. Echipa avea nevoie de o victorie la Spezia în ultima etapă și ca Frosinone să se încurce acasă cu Foggia. Oaspeții au egalat la Frosinone în ultimul minut al sezonului iar Parma, care bătuse cu 2-0 la Spezia, a urcat din nou în Serie A.