Înfrângere evitabilă: SCM Râmnicu Vâlcea ratează șanse importante, pierde la limită și returul cu Buducnost

Chiar dacă a pierdut clar ultimele două deplasări, 24-37 la Brest și 19-23 la Podgorica, SCM Râmnicu Vâlcea a intrat în al patrulea meci al grupei, returul cu Buducnost, cu șansa să-și apropie calificarea în Main Round: o victorie în gălăgioasa Sală Traian ar fi fost probabil suficientă, pentru că e greu de crezut că Bietigheim poate născoci o mare surpriză la Brest, în meciul de sâmbătă.

Animați și de această idee, dar și de devotamentul antrenorului Florentin Pera, ajuns la spital pentru probleme cu splina (nu de inimă, cum s-a crezut inițial) și revenit la timp pentru acest meci retur cu Buducnost – pe care l-a pregătit chiar din rezerva de spital – suporterii lui SCM Râmnicu Vâlcea au confiscat cu totul începutul de meci. Numai că tărăboiul lor din tribune n-a fost susținut de un start bun al lui SCM, care a început timid și s-a văzut imediat lăsată în urmă de Buducnost. Abia după șase minute a găsit Râmnicu Vâlcea primul gol – și acesta din șapte metri -, iar aici adversarele aveau deja patru. 

A fost nevoie de primul timeout al lui Florentin Pera pentru ca jucătoarele campioanei României să repare daunele din start, dar șansa egalării la 4 a fost ratată de la șapte metri, și Buducnost s-a desprins din nou la 6-3, spre frustrarea tribunei vâlcene.

Încurcată de aceleași probleme din zona centrală a apărării (probleme evidente în precedentele meciuri europene), SCM a trecut la o apărare avansată, 5+1 și chiar 4+2, și asta a tăiat imediat din elanul adversarelor. Agresive și tot mai mobile pe propriul semicerc, jucătoarele lui Pera au reușit să egaleze (8-8) în preajma minutului 20, când excelenta Da Silva, cea mai activă handbalistă a lui Râmnicu Vâlcea, a reușit al treilea ei gol.

„Avem un meci handbal!“, și-au spus suporterii, chiar înainte să sară cu toții în sus la următorul gol al lui Da Silva: 10-9, prima oară când Vâlcea a trecut la conducere. 

Aici, în minutul 25, găurile din apărare fuseseră astupate, însă soluțiile din atac au continuat să vină greu – și mai mereu de pe interul braziliencei Da Silva. Dincoace, Buducnost a fost forțată să caute rezolvări ba pe pivot, ba în extreme, dar cu jucătoare ca Radicevic (13 goluri în meciul tur) la dispoziție, muntenegrencele au trecut din nou înainte: trei goluri consecutive au dus-o pe Buducnost la 12-10, iar până la pauză, și în ciuda intervențiilor Iuliei Dumanska, Buducnost a mai reușit un gol.

Enervați la culme de unele decizii ale arbitrelor, cei peste 3.000 de fani din Sala Traian au fost nevoiți să se împace cu un final de primă repriză identic cu cel de acum 11 zile: Vâlcea a condus și atunci cu 10-9, înainte ca Buducnost să se desprindă la 13-10.

HALF-TIME: @ZrkBuducnost have only once beaten Valcea in Romania, and a three-goal lead at the break is a promising start to end that record 💪 Can they hold on? #deloehfcl #ehfcl #VALBUD pic.twitter.com/Tm1VpVDzfj

— EHF Champions League (@ehfcl) November 1, 2019

Dar dacă Vâlcea n-a reușit să mai revină în meciul din Muntenegru, echipa a răspuns diferit de data asta: Glibko a marcat în câteva secunde de la reluare, Dumanska a scos din nou de la șase metri, Da Silva a găsit poarta dintr-un unghi imposibil, și scorul s-a strâns din nou, chiar când a doua portăriță a lui Buducnost, tânăra Anastasija Babovic, a ieșit în lacrimi de pe teren, ținându-se de genunchiul stâng.

Rămasă cu un singur portar și zdruncinate și ele de suferința colegei lor, Mehmedovic și Radicevic au ratat și ele câteva aruncări, iar Vâlcea a profitat imediat: trei goluri la rând și șansa celui de-al patrulea, ratată însă chiar în superioritate. Și uite așa, în loc de 17-15, Buducnost a primit șansa egalării de la șapte metri. S-a opus din nou Dumanska, dar nici ea n-a mai avut ce face la următorul atac, când pivotul advers a fost scăpat și Buducnost a egalat la 16.

Au urmat câteva minute fără gol, până când Glibko să o tragă pe Vâlcea înainte – unul dintre puținele goluri de la nouă metri. Tot handbalista din Ucraina a reușit și următorul gol al lui SCM, de data asta pe pătrundere, pentru a o ține pe Vâlcea în avantaj, dar șansa desprinderii a fost din nou ratată. Și la fel ca data trecută, în loc de două goluri avans, Radicevic a egalat imediat pentru Buducnost, 18-18, cu nouă minute rămase de jucat.

Urmau să fie (cum altfel?) și cele mai tensionate minute ale meciului. SCM a trecut prima înainte, dar apoi n-a reușit să profite de două superiorități numerice la rând, ratând alte două șanse ale desprinderii la două goluri, prima de la șapte metri, următoarea chiar de pe semicerc. Și pentru ca firul narativ să rămână neschimbat, Buducnost a egalat la 19.

Româncele au marcat iar, muntenegrencele au egalat, apoi au profitat de o aruncare de la prea mare distanță și au trecut ele la conducere, 21-10. Din păcate, Vâlcea a ratat și ultimul atac – o altă pasă greșită -, și dintr-un meci care se putea termina măcar cu un punct mai rămân doar lecții de învățat. SCM n-a fost echipa mai slabă astăzi, dar cu siguranță a fost echipa mai puțin experimentată. Iar experiența poate fi câștigată și din aceste îngrângeri frustrante…

RESULT: Valcea lose the chance to level the game in the final seconds and @ZrkBuducnost secure a thrilling one-goal win 🙌 #deloehfcl #ehfcl #VALBUD pic.twitter.com/691TIkNWuk

— EHF Champions League (@ehfcl) November 1, 2019

Campioana României privește acum spre deplasarea din Germania pentru meciul cu Bietigheim (10 noiembrie), joc care ar putea aduce și calificarea (probabil fără puncte) în grupele principale.

Și Brest, care va juca sâmbătă cu Bietigheim, și Buducnost sunt deja calificate: ambele au câte șase puncte, Vâlcea are două, Bietigheim nu are niciun punct.

Context

Acum șase ani, ultima dată când a jucat în cea mai importantă competiție europeană intercluburi, Oltchim – așa cum s-a numit echipa din Râmnicu Vâlcea înaintea desființării din 2013 – a mers până în semifinale, o dublă tur-retur pierdută în fața lui Gyor, care avea să și câștige finala cu Larvik. Era al doilea an consecutiv când Gyor reușea să o oprească pe campioana de atunci a României în semifinale, o fază a competiției atinsă în patru din ultimele cinci sezoane, incluzând aici și finala pierdută cu Viborg în 2010.

E o istorie recentă care, trecută prin așteptarea și așteptările unor fani care iubesc cu atâta pasiune handbalul, pare mult mai îndepărtată. Vâlcea nu mai are forța europeană de atunci, dar asta poate și pentru că multe jucătoare tinere nu au o experiență însemnată în Liga Campionilor. Chiar și Florentin Pera e la primul lui sezon în cea mai importantă competiție europeană intercluburi. Mai mult, cu mai multe handbaliste importante aduse în vară, între ele Elghaoui, Norgaard, Gonzalez sau Liscevic, SCM a arătat până acum – poate chiar și în victoria încurajatoare cu Bietigheim – ca o echipă în construcție.

În contextul acesta, meciul acest cu Buducnost a fost un pas înainte. În primul rând, apărarea a fost mult mai bună decât în precedentele meciuri, și asta e o veste care-l va bucura pe antrenorul Pera. Că atacul a rătăcit câteva mingi simple, unele chiar în momente decisive, asta e vestea mai puțin bună. Dar Vâlcea nu are soluții de la distanță, golurile de la nouă metri sunt puține, iar contrele pe care le vedem în Liga Florilor lipsesc până acum în Liga Campionilor, unde apărările se repliază într-un ritm cu totul diferit.

Foto: Ionut Buharu/ Sport Pictures