Mirel Rădoi: portretul selecționerului la tinerețe. Sau ce va aduce Rădoi la echipa națională

La 38 de ani, cu doar trei ani mai mare decât Cristi Săpunaru, care tocmai s-a retras de la echipa națională, și cu doar doi ani peste vârsta la care Mircea Lucescu ajungea pe banca „tricolorilor”, Mirel Rădoi devine unul dintre cei mai tineri selecționeri din istoria noastră. O face într-un moment extrem de important, după mai bine de patru ani de rezultate dezamăgitoare și un fotbal încă mai depresiv decât rezultatele, după ce, pe rând, și Anghel Iordănescu, și Christoph Daum, și Cosmin Contra au eșuat în a impune un stil de joc în care suporterii Naționalei să se regăsească.

Ultimul eșec – cel al lui Contra, locul 4 într-o grupă cu Spania, Suedia și Norvegia, conturat de înfrângerile severe cu primele două clasate din grupă în ultimele două meciuri ale campaniei – cade cum nu se poate mai prost, după un parcurs plin de elan al tinerilor U21 la Euro 2019 și în contextul în care România va găzdui anul viitor câteva dintre meciurile Europeanului de seniori, un moment ideal pentru strângerea tuturor energiilor bune în jurul „tricolorilor”, la mai bine de două decenii de la ultimele rezultate remarcabile ale Naționalei.

În acest context complicat, care se suprapune cu încercarea, ușor cam forțată și, în orice caz, nereușită a lui Contra de întinerire a Naționalei cu jucătorii de bază de la Euro U21, oficialii Federației au considerat că Mirel Rădoi este cel mai în măsură să își asume responsabilitatea de a forma o nouă echipă națională pornind tocmai de la nucleul de forță al fostei selecționate de tineret, o echipă care ne-a arătat nu doar rezultate remarcabile în Italia și San Marino, împotriva unor nume mari de pe continent, ci și un fotbal optimist, curajos și, adesea, estetic.

Dar, până să se apuce cu adevărat de reconstrucția echipei, noul selecționer are de trecut două hopuri mari: mai întâi barajul pentru calificarea la Euro 2020, contra Islandei în deplasare, apoi, în caz de succes, contra Ungariei sau Bulgariei, din nou afară, iar apoi turneul olimpic de la Tokyo, alături de selecționata U21, pe care a ținut morțiș să o poată antrena în Japonia în ciuda trecerii sale pe banca echipei mari.

Și calificarea in extremis la Euro, și o eventuală medalie la Jocurile Olimpice ar însemna galoane importante pentru noul selecționer, după cum ratarea ambelor obiective ar pune încă din start, din primul an de mandat, sub semnul întrebării noul proiect al lui Mirel Rădoi. Ambițios și curajos, cum a demonstrat-o deja și ca jucător, și ca antrenor – forțat și de contextul care l-a propus ca varianta cea mai la îndemână – Mirel Rădoi și-a asumat un risc uriaș pentru viitorul său profesional. Dar, după ani de zile de fotbal fricos, jucat la alibi, venirea lui Rădoi era – în condițiile indisponibilității lui Gică Hagi – cel mai sigur pariu pentru o schimbare reală. A demonstrat-o la U21, de ce n-ar reuși să scoată talentul din jucătorii noștri și la Naționala mare?

*

Parte din eșecul proiectului Cosmin Contra s-a pus tocmai pe seama vârstei sale. Dar, dincolo de diferențele evidente de stil și de personalitate dintre cei doi, de ce să deconteze Mirel Rădoi greșelile lui Cosmin Contra? Și-atunci ce-l recomandă pe Mirel Rădoi pentru postul de selecționer la doar 38 de ani? 

Personalitatea

Noul selecționer a demonstrat deja că are o personalitate puternică: a făcut-o nu doar pe terenul de joc, unde și-a câștigat mereu respectul colegilor și al adversarilor celor mai înrăiți, a făcut-o și în relația sa cu atotputernicul Gigi Becali, nașul său de cununie, a făcut-o și în raport cu Federația, când și-a impus condițiile de selecționer la U21, a demonstrat-o și la echipa de tineret, în mai multe situații.

A reușit să țină piept ofensivei impresarilor și cluburilor (Dinamo a pus mereu tunurile pe el când a fost vorba de selecție) și și-a impus mereu punctul de vedere în alcătuirea echipei: nu l-a chemat la Euro pe Moruțan, l-a ținut pe Coman rezerva lui Ivan, tot în contextul Euro, și i-a ieșit pariul, îl ține rezervă pe Petre, înlocuitorul natural al lui Pușcaș la U21, în startul noilor calificări la U21.

Eleganța

Bun comunicator, Mirel Rădoi a arătat asta nu doar în vestiarul echipei, ci și în relația cu presa română – mereu deschis, fără tabuuri – și cu cea străină – engleză impecabilă la conferințele de presă de la Euro. Noul selecționer impune și prin prezența extrem de agreabilă și printr-un stil care punctează la nivel de echipă națională prin comparație cu mult-discutatele „ieșiri” marca Cosmin Contra sau Dan Petrescu.

Ambiția

„Pentru echipa națională, vin și pe jos!” sau „Naționala nu se refuză niciodată” sunt doar două dintre vorbele „de fotbal” cu care ne-am obișnuit de-a lungul anilor. Realitatea infirmă adesea aceste vorbe, mai ales când vine vorba despre acontarea unor selecționeri la echipa națională. Iar realitatea e că mai mulți dintre antrenorii noștri de top au fost sau sunt legați de contracte bănoase în fotbalul din Orient, iar asta i-a făcut sau îi face indisponibili pentru Națională. Asta, ori pretențiile financiare uneori exagerate în raport cu posibilitățile FRF.

Stabilitatea financiară pe care Mirel Rădoi a dobândit-o jucând, la rândul lui, în Golf, îi dă acum libertatea de negociere și în raport cu Gigi Becali, și în raport cu Federația, unde a pus mereu proiectul înaintea insentivelor financiare. Marea ambiție a lui Mirel Rădoi – care, la relațiile lui, putea antrena deja pe bani buni în Golf după Euro 2019 – e să facă o carieră mare, nu să câștige mai mulți bani decât deja are. Pe undeva, încăpățânarea aceasta a lui și-a primit adevăratul premiu în oferta Federației. 

Stilul

Într-un moment – deși pare mai degrabă o epocă! – în care cu greu scoți trei idei de joc din meciurile Naționalei mari, trupa U21 condusă de Mirel Rădoi și-a arătat și chiar și-a impus stilul peste tot pe unde a jucat. Un fotbal curajos, proaspăt, incisiv, care, prima dată după mulți ani, a forțat echipe cu nume ca Anglia sau Franța să se adapteze la jocul nostru, și nu invers.

Dovada că Rădoi are un stil propriu se vede cel mai bine comparând jocurile fostei echipe U21 cu cele ale actualei echipe. Chiar și fără vedetele ajunse între timp la Naționala mare, noua echipă a lui Rădoi a arătat aceleași calități și aceeași franchețe în tranziția pozitivă, una dintre mărcile stilului tânărului selecționer. Cu extremele lipite de linia de tușă ori de cea de mijloc, România U21 e devastatoare pe contre, unde ajunge din trei pase, chit că ele nu mai sunt date de Hagi Jr. ori de Băluță către Pușcaș. Dovada a cât de mult ține Mirel la principiile sale de joc e titularizarea lui Vlad ca portar, nesigur uneori, dar mai bun decât colegii săi la jocul de picior și la degajările rapide.

Iarăși, chiar dacă a schimbat sistemul de joc după plecarea lui Hagi, România U21 nu și-a pierdut din fluența și din estetica jocului, un argument că Rădoi nu e dependent de forma unuia sau a altuia dintre jucători ca să-și facă jocul lui.

Upgrade-ul

Dincolo de toate, pariul pe Mirel Rădoi e, de fapt, un pariu pe generația tânără, un pariu pe o generație care ne-a demonstrat că, la nivelul ei de vârstă, se poate bate de la egal la egal cu Croația, Anglia, Franța sau Germania. Or, generația aceasta Mirel Rădoi o cunoaște mai bine ca oricine, un grup de mai bine de 50 de tineri jucători cu care de-acum fostul selecționer de la tineret a lucrat direct în ultimii aproape doi ani. Astfel văzute lucrurile, tocmai argumentul experienței joacă aici în favoarea lui Mirel Rădoi, căci el chiar are experiență în munca cu acești tineri, știe ce pot, știe ce poate scoate de la ei. Până la urmă, acesta e și pariul lui Mirel Rădoi: să facă „upgrade”-ul jocului echipei U21 la Naționala mare. Să ne batem și acolo de la egal la egal cu Croația, Anglia, Franța sau Germania, așa cum am făcut-o la Euro 2019.

Foto: Răzvan Păsărică / SPORT PICTURES