Modric și Marta, The Best: eroul Croației și legenda Braziliei au câștigat premiile FIFA. Uite ce-am învățat de aici

Danny Coposescu 25 septembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Bine ați venit la Balonul de Au…pardon; la FIFA World Playe of the Ye…scuze, chiar trebuie să-mi fac ordine în lista asta.

Bine ați venit la FIFA The Best Awards,  a 561-a încarnare diferită a premiilor pentru cel mai bun fotbalist al anului! După atâtea exerciții de branding, rebranding și re-rebranding, e clar că n-a mai rămas suficientă energie pentru a găsi un titlu mai imaginativ, sau măcar cu o sintaxă comprehensibilă.

Pentru că lumea va intra într-un sevraj înfiorător fără câte un eveniment ca ăsta la fiecare două luni – și pentru că FIFA și France Football nu-și mai vorbesc – gala de la Londra rămâne distinctă de Balonul de Aur. Cel din urmă se va decerna în decembrie și va declanșa probabil un război civil devastator dacă câștigătorul nu va coincide cu cel anunțat astă seară.

Dar până să ajungem la omul momentului, trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Nimeni nu poate concura cu FIFA în ceea ce privește asemenea ocazii. Preamărirea individului într-un sport de echipă a ascuns mereu un sâmbure de absurditate, unul pe care spectacolele astea îl cresc într-un spectacol mare și tembel.

Nici talentele actoricești considerabile ale lui Idris Elba nu i-au putut ascunde disconfortul în fața unui public difuz și confuz. Bombardați de discursuri în toate limbile lumii și stupefiați cu clipuri și compilații, majoritatea nici n-a priceput glumițele încercate de englez, darămite să mai ofere altceva decât un zâmbet vag.

Noroc cu Noel Gallagher, al cărui umor de fan Man City a prins audiența atât de nepregătită încât i-a luat ceva să se prindă de tâlc: „E grozav să fii într-o cameră cu cei mai buni fotbaliști de pe planetă…și câțiva jucători de la Man Utd.‟ Poate că tot circul ăsta a meritat doar pentru reacția lui David De Gea, care trebuie transformată repejor într-un meme.

Sau poate că nu, pentru că migrena provocată de logica premiilor încă nu mi-a trecut. Încearcă tu să deslușești silogismul ăsta:

1. Thibaut Courtois e numit cel mai bun portar.

2. FIFpro World 11 premiază cei mai buni jucători pe fiecare poziție.

3. David De Gea e portarul FIFpro World 11.

E drept, spaniolul o fi avut nevoie de ceva care să șteargă gustul amar lăsat de Gallagher.

Au fost însă și câteva momente frumoase. Didier Deschamps, antrenorul anului, a primit trofeul din partea lui Arsene Wenger și a vorbit cu modestie: „Fără jucătorii noștri, suntem nimic. Vreau să mulțumesc întregii echipe. Au muncit din greu ca eu să pot fi aici.‟ Același sentiment l-a transmis și Reynald Pedros, care a primit premiul echivalent din fotbalul feminin pentru un sezon fantastic cu fetele de la Lyon: „Vreau să le mulțumesc tuturor, pentru că e o muncă colectivă, deși asta e recunoaștere individuală.‟ Iar orice scuză de a-i vedea din nou pe fanii peruani, declarați cei mai buni din lume (orice ar însemna asta), e bine-venită.

Și așa ajungem la punctul culminant, care a reușit cumva să estompeze orice cinism justificat. În primul rând, o legendă a jocului feminin a revenit în top după 10 ani. La 32 de ani, Marta e ca un vin excepțional. Și în uralele lui Ronaldinho, brazilianca a pus mâna pe al șaselea titlu din cariera ei fără egal!

Apoi a venit vestea că măria sa Cristiano Ronaldo nu ne va onora cu prezența, iar absența lui anunțase din start o schimbare semnificativă. Dincolo de faptul că nimeni nu mai spărsese duopolul Messi-Ronaldo din 2007 încoace, indiferent de format, Luka Modric reprezintă genul de talent care nu se potrivește cu lustrul artificial al festivităților de premiere. Aici, golurile au fost mereu valuta grea, una care a exclus genii sportive ca Iniesta sau Xavi. E discutabil dacă mijlocașul de la Real se ridică la acele înălțimi amețitoare, dar asta contează prea puțin aici. Nici Fabio Cannavaro nu era neapărat fundașul preferat al tuturor în 2006, dar triumful său a avut ecouri pozitive pentru întreaga meserie.

„E un sentiment uimitor. Mă simt atât de mândru și onorat. E o noapte specială pentru mine și un moment deosebit în carieră. Recunoașterea pe care-o primesc din partea tuturor e cel mai important lucru pentru mine. Le sunt recunoscător celor care mă susțin. Le dedic trofeul ăsta și suporterilor croați. Îi iubesc și le sunt recunoscător pentru susținerea lor, la bine și la greu‟, a spus Modric, care a obținut aproape 30% dintre voturile căpitanilor și antrenorilor echipelor naționale de sub umbrela FIFA.

Ronaldo a ieșit pe doi (19%), Mo Salah pe trei, cu 11% dintre voturi.

Într-un fel, mai mult din greșeală, The Best Awards au reușit să aducă o contribuție valoroasă. Aventura Croației de la Mondial n-a avut un final fericit, dar toată naționala se poate scălda în omagiile aduse căpitanului ei.

 

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories