„One in a million”: cea mai frumoasă zi din istoria celei mai frumoase povești din istoria sportivă a Clujului e o zi ca multe altele

Ciprian Rus 13 martie 2024

U-BT Cluj-Napoca – London Lions | sferturile EuroCup 

E mai bine de un deceniu de când Clujul și-a făcut din excepționalism brand de oraș. Inițiativei-kamikaze a regizorului Tudor Giurgiu de a aduce, la începutul anilor 2000, un festival internațional de film – ba încă patronat de gusturile lui Mihai Chirilov – în orașul guvernat încă de Gheorghe Funar i s-au alăturat, în timp, un lung șir de proiecte culturale, sportive, de entertainment, care au făcut din Cluj capitala spectacolului din România, ba chiar din regiunea central-europeană.

Aducând la Cluj, după 2007, nume ca Benfica, Bayern, Chelsea sau Manchester United, după ce tocmai spărsese monopolul Bucureștiului în fotbalul domestic, CFR Cluj a fost un deschizător de drumuri în Europa pentru echipele românești. Fractura fotbalistică a orașului, de neconceput în anii ’70-’80, și cu atât mai puțin după Revoluție, între doi poli de putere a tăiat, fatalmente, din anvergura proiectului, iar efectele se văd și azi, când clubul finanțat consistent de oraș e în „play out”, iar clubul finanțat privat, dar cu datorii mai mari și cu performanțe mai bune, e în „play off”. Sigur, CFR Cluj nu e singurul proiect care împarte în tabere pretențiosul Cluj: se întâmplă asta mai ales cu Untold, dar și alte evenimente care nu reușesc să împace gusturile și/sau nevoile tuturor celor din oraș.

Magia proiectului „U”-BT e că, într-un Cluj care încă își negociază relația cu propriul succes, a reușit să strângă în jurul său întreg orașul: și „U”-iști tineri și neînduplecați, și CFR-iști vechi care cântau „Slavă ție!” în studenție, și amatori de operă, și teribiliști care închid Parcul Central la Untold la 6 dimineața, și pe nostalgicii de pe vremea lui Horia Demian sau Ghiță Mureșan, și pe cei care au crescut cu Mihai Silvășan. Puternic și, mai ales, priceput susținută financiar și logistic, povestea „U”-BT – „cea mai frumoasă poveste a Clujului” – anihilează, prin performanțele legate din ultima vreme, una dintre marile probleme „locale” – nerăbdarea.

***

„U”-BT a crescut nu doar rapid, ci și consistent. Construită pe un brand care se confundă cu istoria românească a Clujului și pe o tradiție relevantă, nu pe artificii, noua echipă de baschet a „alb-negrilor” a devenit un fenomen. Echipa, condusă de foste glorii precum Mircea Cristescu, Branko Cuic, Mihai Silvășan, umple mai multe ori pe an polivalenta de 10.000 de locuri și a devenit principalul reper în materie de spectacol al orașului. Pentru că „Petrică” Richard, Andrija Stipanovic și Emi Cățe aduc la Cluj nu doar performanțe, mai mari pe an ce trece, ci și entertainment de cel mai înalt nivel. TIFF-ul, Untold-ul, Electric Castle-ul vin pentru o săptămână, „U”-BT face spectacol la Cluj de câteva ori pe lună.

Nu e ușor să mulțumești Clujul, dar „U”-BT reușește să o facă de fiecare dată. Vin oameni de la Iași, de la Brașov sau de la București să-i vadă jucând pe „alb-negri”, semn că, dincolo de rezultate, „U”-BT transmite emoție, transmite valoare, transmite valori. În orașul marilor spectacole, „U”-BT aduce spectacolul meci de meci. În sport, sunt „duminici” în care câștigi și „duminici” în care pierzi. Trupa lui Mihai Silvășan face spectacol la fiecare întâlnire cu fanii săi.

***

O ploaie măruntă transformă pietonalele Clujului, încă de la primele ore ale zilei, într-o oglindă ce reflectă nu doar impozantele clădiri din Centru – Biserica „Sfântul Mihail”, statuile lui Mihai și Matia, desigur, Universitatea – ci și ambițiile unui oraș care se întâlnește, o dată în plus, cu istoria. Fularele în alb și negru sunt accesorii obligatorii, iar tricourile cu Guzman, Stipanovic și Richard sunt bine pitite, lângă laptop, în rucsacul oricărui corporatist care se respectă. Parcul Central pulsează a viață încă de la orele amiezii. Cu fiecare oră ce trece, vibrația orașului se scurge înspre BT Arena, adevărata inimă a orașului.

Antrenată de-acum în multe evenimente de top, BT Arena arată impecabil cu o oră înainte de meciul din sferturile de finală ale EuroCup cu London Lions. O coregrafie-surpriză e pregătită pentru momentul prezentării echipelor, 10.000 de măști în alb și negru așteaptă publicul: patru generații de clujeni, de la 2 la 80 de ani, sunt gata pentru o nouă seară memorabilă. Pe inelul exterior de la etaj, copii de 8-9 ani jonglează cu mingile de baschet. Au o dexteritate care nu lasă dubii privitoare la viitorul lui „U”-BT.

Ca de fiecare dată, „Slavă ție, studenție!”, imnul Universității, face sala să trepideze. E o senzație pe care trebuie să o trăiești măcar o dată în viață, chiar dacă nu ești fan baschet, chiar dacă nu ești fan „U”! Atmosfera de pe BT Arena seduce prin combinația unică de eleganță și pasiune: te simți ciudat dacă nu porți alb-negru, dacă nu ai fular la tine, dacă nu știi versurile frumoaselor cântece ale sălii ce se transformă în peluză la fiecare fază mai încinsă.

***

Ceea ce în alte părți e excepție, la Cluj e de mult o obișnuință. Până la urmă, meciul cu London Lions, în premieră în sferturile de finală ale EuroCup, a doua cea mai importantă competiție europeană, a fost, dincolo de miza inerentă, doar o nouă zi cu 10.000 de oameni în tribune, doar o nouă zi cu spectacol la Cluj. O zi specială, da – „one in a million” – doar că, vorbind despre „U”-BT, accentul nu e pe „one”, ci pe „million”, pe consecvența promisiunii pe care „U”-BT o face Clujului, baschetului, sportului românesc: un proiect gândit să rămână, să provoace, să crească. Și să ofere spectacol meci de meci, indiferent de adversar și de rezultat. Din punctul ăsta de vedere, rezultatul cu London Lions e doar o succesiune de cifre: cifre într-un milion.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by U-BT Cluj-Napoca (@ubancatransilvania)

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ATLT (@atlt.ro)

Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.