Premier League round-up: toată lumea bună e fericită, dar numai Chelsea dansează de bucurie. Cine s-ar fi așteptat la un start ca ăsta?

Danny Coposescu 15 septembrie 2018
Fast
Împarte cu alții acest articol

Tot ce s-a întâmplat în ultimele luni la Manchester United face ultima izbucnire a lui Jose Mourinho aproape banală. Oricum, e imposibil să ții pasul cu toate controversele pe care le provoacă portughezul. E clar însă că strategia sa actuală e un conflict „trumpian‟ cu presa, probabil menit să distragă atenția de la jucători. Vineri, jurnaliștii s-au trezit acuzați de fake news în ceea ce privește utilizarea lui Marcus Rashford, un subiect care a fost abordat cu o sumedenie de numere și statistici pregătite.

E o manevră scoasă din manualul vechiului Mourinho, care își apăra echipa până în pânzele albe, cu orice preț. În sensul ăsta, e o mișcare bine-venită, la fel ca victoria muncită, 2-1, pe terenul mult-lăudatei Watford. United a trecut deci cu bine de a doua deplasare problematică la rând și n-ai cum să nu fii impresionat de felul în care cârmaciul ei a gestionat perioada asta. Și poate că ai zâmbit și tu la imaginea lui Jose, atunci când Chris Smalling și-a pus masca de vârf pur sânge și a făcut 2-0. Lukaku deschisese scorul cu trei minute înainte și prestația din prima repriză e cea care a adus cele trei puncte azi. 

Dar poate la fel de relevantă e și rezistența opusă în a doua parte, mai ales după ce Andre Gray a pleznit un șut în vinclul porții lui De Gea. Până la urmă, tocmai spaniolul – care se confruntă poate pentru prima oară cu o critică susținută – și-a asumat rolul de omul meciului. Eliminarea lui Matic pentru cumul de galbene le-a încurajat pe gazde să se arunce totul în atac și doar încheietura de fier a portarului a păstrat avantajul intact, în ultimul minut al prelungirilor.

Mourinho l-a omagiat și el pe De Gea: „De asta e cel mai bun, de asta e portar la Manchester United. Când ești portar la o echipă mare, trebuie să fii decisiv și dacă nu atingi mingea un meci întreg.‟

Mai devreme, a doua nou-promovată pe care-o întălnește Man City stagiune asta nu s-a ridicat la nivelul lui Wolves. Poate tocmai dorința de a reproduce curajul arătat de băieții lui Espirito Santoa a scufunudat-o pe Fulham, care i-a făcut cadou primul gol lui Sane încă din primele 120 de secunde. Totul a devenit o plimbare relaxată pentru campioană după asta. Silva și Sterling au închis tabela la 3-0, ceea ce nu l-a mulțumit pe Guradiola: „Am avut multe, multe șanse clare și trebuie să lucrăm la finalizare.‟

Ambele echipe din Manchester se uită în sus la un lider oarecum neașteptat. Mauricio Sarri n-a venit la Chelsea în cel mai bun moment posibil; italianul a pășit în centrul unei atmosfere încărcate negativ, cu izul unui sfârșit de eră. Ceea ce face cu atât mai remarcabilă resurgența pe care-a reușit s-o inspire într-un timp atât de scurt. De la o vară umbrită nu doar plecarea lui Courtois, ci și de incertitudinea din jurul lui Hazard și a viitorului sub Abramovich, la spectacolul unui 4-1 contra lui Cardiff, victorie care-i readuce pe londonezi pe primul loc în clasament, cu punctaj maxim.

Eden Hazard n-a semnat încă o prelungire de contract, dar relația sa cu Sarri ține speranța vie pentru fanii de pe Stamford Bridge. Nu-i vorba numai de hat-trick-ul strălucitor marcat în după-amiaza asta, nici doar de o prestație mai dominantă ca oricând. Argumentul-cheie stă în declarațiile de după meci ale antrenorului: „Cred că irosește prea multă energie departe de poartă. Dacă se concentrează exclusiv pe ultima treime de teren, poate să ajungă la 30-35 de goluri.‟ Cuvintele astea vor fi muzică în urechile unui jucător care s-a simțit sufocat de tendințele defensive ale lui Conte sau Mourinho. Așa că viitorul arată brusc cât se poate de bine la Chelsea.

 

Și la Arsenal s-au mai risipit norii. După două partide cel puțin la fel de deprimante ca orice s-a văzut în ultimii ani sub Wenger, lucrurile au început să se așeze pentru Unai Emery. Un 2-1 relativ simplu la Newcastle reprezintă încă un pas în direcția potrivită, mai ales că primele 45 de minute anunțau probleme. Granit Xhaka a potolit însă emoțiile imediat după pauză, cu o ghiulea care devine încet-încet specialitatea sa. Özil a făcut prompt 2-0 și a pus capăt, măcar deocamdată, zvonurilor că nu se înțelege cu noul manager. Singura pată pe ziua lui Arsenal e că nici de data asta n-a putut să scape fără gol primit: noroc că Ciaran Clark a marcat prea târziu pentru a provoca trepidații. Seria bună – trei victorii la rând – nu-l face pe Emery să se piardă cu firea: „Cred că trebuie să controlăm jocurile mai bine și trebuie să creștem în continuare, fie că e vorba de portar, fundași, mijlocași sau atacanți.‟

Eddie Howe și-a permis să fie mult mai neechivoc. Nu-i de mirare, când Bournemouth urcă pe locul cinci, cu un 4-2 dominant împotriva lui Leicester: „Suntem încântați de rezultat, am fost foarte eficienți.‟ Scoțianul Ryan Fraser s-a distins cu două goluri și un assist pentru o echipă care se bate cu Watford la titlul de surpriza sezonului până acum.

În fine, al doilea an în Premier League se dovedește a fi mult mai dificil pentru Huddersfield, care plutește în apropierea locurilor retrogradabile, în urma unui 0-1 acasă cu Crystal Palace. Wilf Zaha a revenit ca din tun după o accidentare și a asigurat a doua victorie a sezonului pentru formația sa.

 

Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories