Răzvan Burleanu, președintele FRF, a fost invitatul studio-ului Lead.ro, unde a vorbit despre echipa națională a României, despre EURO 2016, noul selecționer, planurile de viitor și criza de identitate a fotbalului românesc.
Burleanu a recunoscut că înfrângerea cu Albania și eliminarea de la EURO a fost un eșec dureros pentru Federație, dar spune că asta a adus fotbalul românesc într-un moment necesar de restart, care poate ar fi fost din nou amânat în cazul unei calificări.
Burleanu a făcut și o dezvăluire: noul selecționer vine din Germania și va avea un rol extins: va sprijini Federația cu know-how în procesul de reconstrucție. Numele lui va fi anunțat joi.
Mai jos, principalele idei care s-au desprins din discuție:
EURO și revenirea
Cred că e răul cel mai mic care se putea întâmpla să ne oprim în această fază și să pierdem împotriva Albaniei. Dacă am fi ieșit din faza grupelor, probabil ne-am fi ascuns în spatele acestui rezultat, cum am făcut-o ani de-a rândul, nu doar în fotbal, ci, în general, în sportul românesc. Am fi considerat că totul este luminos, frumos și totul merge foarte bine.
Cred că este perioada cea mai bună de analiză, în care putem lua măsuri concrete și dure, astfel încât să putem influența, la sfârșitul zilei, dezvoltarea fotbalului românesc. În mod cert, este un eșec pentru administrație, care este un suport pentru performanța sportivă – pentru că ne-am stabilit ca obiectiv să ieșim din faza grupelor și nu am reușit acest lucru. Fenomenul sportiv, fenomenul fotbalistic, însă, trebuie înțeles în toată amplitudinea sa.
Ca să poți obține rezultate astăzi, ai fi avut nevoie de investiții mari în urmă cu ceva timp. Noi putem să reducem palierul intervențiilor noastre la trei perspective: selecția, pregătirea și competiția. Dacă nu ai cei trei piloni dezvoltați încă de la 6-7 ani, când trebuie să te apuci de fotbal, n-ai nicio șansă să fii competitiv cu fotbalul modern de astăzi. Orice proiect trebuie să ducă aici. Dacă vrei să ai rezultate, ai nevoie de un fotbal sănătos.
Avem niște măsuri rapide și dure pe care le pregătim pentru perioada imediat următoare, pe cât de dure au fost reacțiile atunci când ne-am zbătut să introducem acea cotă obligatorie, în mod special la nivelul Ligii I, ca un jucător selecționabil pentru naționala de tineret să fie prezent pe teren 90 minute în toate meciurile din Liga I. Ca și cum aceste măsuri ar fi pentru noi sau pentru binele meu personal.
Vorbim astăzi și despre eliminarea cluburilor aflate în insolvență. Imposibilitatea lor de a juca în Cupa României sau în play-off-ul ligii. Avem un articol din legea 69/2000 care nu este aplicată. Legea prevede ca 10% din transferuri să vină către federațiile de profil. Niciodată, ca președinte, nu voi susține ca acel procent să vină la federație, dar voi susține ca în mod obligatoriu, acest 10% să se investească în copii și juniori. Imediat după ce am avansat această propunere, am văzut reacții foarte dure. Cum adică să investim? Păi dacă nu reușim să creăm toată această mașinărie a performanței, n-avem nicio șansă să reușim!
Până în toamnă suntem gata cu deschiderea altor două centre de excelență. Două sunt deja deschise de anul trecut, după un model cunoscut înainte de revoluție sub numele de „Luceafărul”, și venim totodată cu un alt proiect care va ajuta la crearea unei distincții mai mari între copii și juniori, încât tot profitul de la vânzarea de bilete pentru Mondiale va merge către proiecte clar definite în fața suporterilor, înainte de meciuri, inclusiv către copii și juniori.
Acum un an de zile ne-am definit o strategie pe termen scurt, mediu și lung, cu cinci obiective strategice:
- Calificarea Naționalei la cele trei turnee finale (2016, 2018, 2020);
- Creșterea numărului de participanți în tot ce înseamnă fenomen fotbalistic – fiindcă nu stăm deloc bine aici, avem o bază de selecție foarte îngustă. Avem o medie europeană de 2,7%, și în România suntem la 0,5%;
- Dezvoltarea fotbalului feminin, unde e o oportunitate foarte mare, chiar stăm în fața unei calificări istorice la un Campionat European;
- Federația să devină suport în zona de management și antrenorat pentru tot ce înseamnă fotbal;
- Bineînțeles, creșterea atractivității și vizibilității fenomenului fotbalistic, pentru că, sincer, fotbalul a pierdut foarte mult în ultimii ani.
Pentru prima oară, se încearcă, de câteva luni, structurarea unui document, a unei filozofii a pregătirii copiilor și a juniorilor. După o revizuire rapidă, suntem gata cu acest document. Toate aceste lucruri le aveam în vedere, nu suntem în momentul de față atât de debusolați. Se vorbește mai mult de neieșirea din grupe decât de calificarea, practic, la acest Campionat European și de reintrarea în elita fotbalului european, din care am lipsit aproape un deceniu.
Numirea noului antrenor
Există un board, Comitetul Executiv, în care sunt reprezentate toate eșaloanele fotbalistice din România, inclusiv Sindicatul Fotbaliștilor, arbitrii, la fel. Administrația Federației propune un selecționer, iar comitetul îl validează sau nu, decizia este a lor. Partea mea este de a face o propunere, de a o argumenta și, înainte de toate, de a defini profilul viitorului selecționer.
Profilul selecționerului: În primul rând, să fie un nume care să aibă în spate trofee câștigate, să aibă experiență internațională, să aibă autoritate, să aibă o dorință foarte mare și să fie foarte motivat de performanță și, în același timp, să fie un om care reușește să facă echipă, pentru că și în fotbal contează foarte mult echipa din spatele echipei.
Varianta numirii lui Anghel Iordănescu, și astăzi o spun, cum am spus-o și atunci, a fost cea care ne putea duce și ne-a și dus la acest Campionat European. La vremea respectivă a fost cea mai bună soluție, cum astăzi vin și spun că cea mai bună soluție este un atrenor străin, care corespunde acestui profil.
De ce spun un atrenor străin? Fotbalul românesc a fost marcat de complicități. În zona de impresariat, la nivel de cluburi, la nivel de presă inclusiv. Nu mă ascund să spun aceste lucruri, astfel că astăzi avem nevoie de o persoană străină de aceste interese și care poate să-ți împingă și să-ți tracteze echipa națională. În mod cert, joi, când îl vom prezenta pe noul selecționer, vom vorbi și despre obiectivul lui principal, și anume calificarea la Campionatul Mondial. Am putea să vorbim sincer și mai degrabă de o calificare pentru EURO 2020, dar în momentul de față nimeni nu mai are răbdare.
Noul selecționer are nevoie de foarte multe lucruri de la noi. Ăsta a fost unul dintre elementele care a contat destul de mult, în sensul în care e o persoană interesată dincolo de echipa națională, are capacitatea să vadă lucrurile în profunzime și chiar să fie interesată de ce vine din urmă. Cu părere de rău, n-am reușit să intrăm în acord pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că avem presiunea calificării la Campionatul Mondial, dar sunt încredințat că este persoana cea mai potrivită pentru a conduce echipa națională și-n același timp de a ne sprijini în tot acest proiect fundamental de reconstrucție pe care l-am început nu în această vară, ci acum doi ani de zile. Una dintre discuții a fost că ne dorim un staff mixt – atât el cât și încă o persoană care să vină alături de el, iar ceilalți să vină din țară, încât să folosim această expertiză pe care o are, inclusiv de a putea să formăm pe termen mediu și lung următorii selecționeri.
La nivel de administrație, stabilim profilul și, implicit, venim cu o propunere. A fost o listă scurtă, limitată rapid la două-trei nume, aveam o țintă clară, din primul moment în care am început. Astăzi, suntem aproape de această țintă, foarte aproape de a o închide și ne și dorim asta, pentru că nu suntem singura structură sportivă în căutare de un antrenor care să corespundă acestui profil, astfel încât suntem într-o competiție și cu alte federații, care și ele simt nevoia de schimbări la nivel de staff tehnic. Confirmarea e aproape gata, mai sunt câteva detalii de stabilit, astfel încât noul selecționer va veni la București și va trebui să-l prezentăm Comitetului Executiv.
Calificările la Mondialul din 2018
Am fost în top 10 chiar înainte de tragerea la sorți, lucru care ne-a avantajat mult. Aici aș putea spune că domnul Iordănescu a avut puțin noroc. Dacă ar fi să intrăm într-o analiză a grupei, poți spune că e echilibrată, dar în același timp aș spune că e dificilă, dacă ne referim la Polonia – am văzut parcursul ei la acest European, cu jucători exponențiali. Aici l-aș putea numi pe Lewandowski, dar în același timp și pe Milik.
Dacă ne referim la Danemarca, au avantajul că au stat și s-au odihnit în această perioadă, dar în același timp e o națiune care a investit foarte mult. Nu întâmplător naționala de tineret din Danemarca ne-a bătut măr în România, cu 3-0. Ar fi meritat să fie prezenți la acest campionat.
Apoi ai Armenia și Muntenegru, din punctul meu de vedere echipe aprige, și ai Kazahstanul, unde nu poți spune că te așteaptă un meci ușor. E o țară care a investit destul de mult în fotbal, în partea de infrastructură, și care dorește foarte mult să-și depășească locul.
Mentalitatea publică
Ce contează foarte mult este să părăsim acest mental colectiv al unui negativism păgubos în care ne dorim rezultate imediate fără să avem o capacitate de analiză, ca să vedem dacă rezultatele pe care ni le dorim, ni le proiectăm, chiar au ceva în spate. Ca să ai parte de un jucător prezent la un campioan european între 25-27 ani, ai nevoie de tot atâția ani de investit în el.
N-aș solicita suporterilor să fie mai optimiști, ci pur și simplu să fie mai realiști. Să putem să avem această capacitate de analiză și să avem un consens național. Ne dorim un sport performant? Tot acest lucru presupune investiții mult mai mari, aici mă refer inclusiv la un sprijin din partea statului, mai ales la nivel de infrastructură.
Cred că ce a îndepărtat publicul de fotbal a fost și toată această realitate a corupției pe care am avut-o în fotbalul românesc. Toate elementele astea au dăunat și ți-e greu să crezi că o echipă tânără în zona administrativă poate să fie ghidată, pur și simplu, de niște principii și valori corecte, să fie foarte dedicată, să pună mai presus interesele de dezvoltare ale fotbalului decât cele personale.
Investițiile
Fenomenul sportiv solicită ani de lucru, ani de investiții. La infrastructură, iarăși, suferim extrem de mult. Noi, ca Federație, nu avem resursele necesare de a fi implicați în tot acest proiect. Doar ca o comparație, bugetul federației din 2016 este la 10% din bugetul federației italiene sau spaniole, germane… Nu vorbesc de bugetul federației din Anglia, pentru că ei au aproape 400 milioane de euro. Sursele sunt exclusiv private, drepturi TV, sponsori, bilete, resurse financiare de la UEFA și FIFA.
Anul viitor vom demara un proiect-pilot – vom pune la bătaie aproximativ 3 milioane de euro pentru infrastructură, dar cu acești bani nu vom putea face minuni. Plus că ai nevoie, la nivel de federație și de cluburi, să reușești din nou să te apropii de suporteri. S-a rupt acest lucru. La nivel de echipă națională avem conceptul de Fan Zone, după modelul Champions League, în jurul stadionului, când joacă echipa națională, e-ticketing, conceptul de Family Zone, ca să putem avea și un altfel de public pe stadion, să poți veni alături de copil, de soție, pe stadion. Ai nevoie ca aceste lucruri să se implementeze la nivelul tuturor cluburilor.
Modelele de la nivelul administrativ
Sunt trei-patru modele mari pe care le urmăm.
Federația Daneză, cu care avem și un parteneriat strategic din toamna anului trecut, pe ceea ce se numește fotbalul de bază. Avem un proiect foarte drag, care se numește „Împreună suntem fotbal”, prin care am reușit, cu ajutorul Ministerului Educației, să reorganizăm toate competițiile la nivel de școli, licee, universități.
Apoi, avem Federația Olandeză, la nivel de cunoaștere, cum să-ți pregătești antrenorii, arbitrii, la fel pentru copii și juniori. Apoi avem UEFA, ca model de marketing și zonă comercială, toată strategia noastră de marketing este făcută cu sprijinul celor de la UEFA.
Al patrulea model, în zona de antrenorat, este modelul german. De aceea, în momentul în care ne-am dus în căutarea unui selecționer, modelul german a fost primul aflat pe listă. Asta pot să confirm, (că noul selecționer este neamț n.r.).
Baza de selecții și competițiile
Avem o descreștere (în ce privește baza de selecții, juniorii). De-asta menționam proiectul „Împreună suntem fotbal”, pentru că are ca miză mărirea bazei de selecție. Dacă îngustezi baza de selecție, automat șansele de a avea juvători de top la națională scad.
Suntem într-o pantă descendentă, de imediat după Revoluție, dar mi-ar fi greu să dau cifre cu exactitate, pentru că nu avem nimic informatizat. Până la final de 2016, vom avea un sistem de informatizare pus la punct, de înregistrare a jucătorilor, a antrenorilor, ca să pot veni în fața dumneavoastră și să spun că avem 10.000 jucători sub 14 ani, 500 fete etc. Dar media europeană este de 2,5%, în România 0,5%, practicanți de fotbal. Asta e realitatea – vezi că baza ta de selecție s-a îngustat foarte mult.
S-au pus pe picioare și competiții în ultima perioadă. Până acum câteva luni de zile nu aveam competiții pentru copii între 7-10 ani. A căpătat formă o competiție pentru jumătate dintre județele României, „Interliga națională de Fotbal”. La 17-19 ani se înregistrau diferențe foarte mari de scorurui, 15-0 de exemplu. În urma unui astfel de rezultat, nimeni nu are de câștigat, așa că a luat formă Liga Elitelor, pentru 17 și 19 ani, competiție gândită și finanțată, în același timp. de Federație.
Când ne uităm la „Generația de aur” a fotbalului românesc, nu ne uităm și la rădăcini. Care a fost cauza? Vom vedea un sistem centralizat de pregătire, cunoscut înainte de revoluție sub numele de „Luceafărul”, care a căpătat forma a patru centre de excelență – unul în Timișoara, altul în Târgu Mureș și alte două deschise anul acesta, la Buzău și Deva.
