#ImJustHereForTheHandshake: Favoriții trec mai departe, dar Roland Garros livrează telenovele la ceas de seară

Camelia Butuligă 27 mai 2016

Într-o zi la Roland Garros din prima săptămână, singura constantă este cafeaua. Restul se schimbă cât ai zice „espresso”: se nasc și mor galaxii, trecem de la soare la nori și de la căldură la frig, de la jucători îmbrăcați în zebre la îngerii apocalipsei negri din barbă până-n picoare, de la Aerosmith la Drake și de la strângeri de mână ca aceasta…

…la așa ceva:

Să vedem deci ce s-a întâmplat ieri, cu bune și cu rele. Luați-vă aproape cafeaua și respirați adânc.

Timea Bacsinszky are o șansă mare să repete semifinala de anul trecut (Angie a eliberat partea ei de tablou). Ieri a mai sărit un hop în persoana lui Bouchard, care e într-o ușoară revenire anul acesta. După ce a fost condusă cu 4-1, Timea a schimbat foaia (pentru că, spre deosebire de Genie, are multe foi, hehe) și a luat-o la goană cu setul 1. După ce a câștigat 10 game-uri consecutive, în setul doi s-a oprit un pic ca să-și tragă sufletul și i-a dat ocazia lui Genie să revină, dar nu suficient. GSM Bacsinszky, care marchează prima ei victorie ever pe Chatrier.

Cine a mai fost eficient ieri? Surorile Williams, care și-au terminat meciurile cu scoruri identice: 6-2, 6-1. Novak Djokovic, care l-a împachetat pe Darcis în trei seturi. Rafael Nadal, al cărui meci cu Bagnis (victoria 200 în Slamuri) a avut un moment definitoriu atunci când Rafa a salvat nu mingi de break consecutive, ci…o gărgăriță. Ernests Gulbis, care a trecut fără încordări de Joao Sousa. Stați, l-am menționat pe Ernest Gulbis în paragraful eficient? Ăăă, trebuie să rectificăm situația. Gulbis s-a plâns că organizatorii nu-i tratează cu respect pe jucătorii mai slab clasați și nu le dau aceleași beneficii ca starurilor, doar pentru că sunt mai prost clasați! Șocant, nu?

Pe măsură ce ziua înainta, meciurile începeau să se complice. Tsonga s-a trezit condus cu două seturi de Baghdatis și palmaresurile lor în această situație nu-l avantajau deloc pe francez. Jo nu revenise decât de două ori în carieră de la 0-2, Marcos nu pierduse niciodată și în plus, mai juca și așa:

Ca și Murray, Jo s-a scos la liman pentru că nu mai e 2006 și Marcos are și el un kilometraj. Apoi, nu l-a bătut niciodată pe Jo și nu era s-o facă pentru prima oară pe Chatrier la Roland Garros. Ar fi fost nepoliticos, nu?

În același timp, pe frontul tinerilor, Borna Coric trecea de Tomic în patru seturi și Kasatkina progresa în turul trei și ea, al doilea Slam consecutiv unde reușește performanța. Coric a declarat că acum simte că aparține mai mult elitei și crede că poate face un turneu bun la Roland Garros. Thiem și Goffin au trecut și ei în câte trei seturi.

Seara a fost dominată de câteva giuvaiere de meciuri, care au început așa, cuminte și s-au terminat pe întuneric cu lacrimi, suspine și teatru. Nesurprinzător, cel mai cel a fost Alize Cornet – Tatjana Maria. Celelalte două, unde drama s-a rezumat doar la tenis, au fost Ferrer-Monaco și Goerges-Puig.

Pe scurt, la începutul decisivului, Cornet a început să aibă crampe serioase la coapsa stângă. Cum nu e voie să ceri tratament pentru crampe (de ce oare, mereu mi s-a părut stupidă regula asta), Cornet a făcut o manevră legală, dar dubioasă ca fair-play: a cerut MTO, dar pentru coapsa…cealaltă. În felul acesta, cât timp primea masaj la coapsa dreaptă, care era bine mersi, sărurile pe care le înghițea printre lacrimi aveau mai mult timp să-și facă efectul și să oprească crampele la cea stângă. Publicul, ca de obicei, a transformat tot incidentul într-un circ și mai mare, pentru că…deh, Roland Garros.

Chestia a provocat vâlvă mare pe rețele, dată fiind și reputația lui Cornet pentru… teatru. Rennae Stubbs mai că n-a acuzat-o pe față că se preface, iar Bartoli, care comenta, chiar a zis că i se pare foarte dubios că cineva care abia se mai mișca în primul game al decisivului să alerge ca un iepuraș peste câteva minute.

Cornet a sfârșit prin a câștiga, s-a aruncat la pământ și apoi a trimis câteva bezele înlăcrimate către admiratori. Scandalul a continuat însă când Maria a refuzat să dea mâna cu ea și i-a ținut un discurt moralizator la fileu. La conferință, nemțoaica fumega în continuare: ”Nu e fair-play ce-a făcut, să cheme trainerul pentru coapsa cealaltă. Știm cu toții că-i place să facă show, dar așa ceva? E o nebunie. Și apoi să-mi spună mie că nu sunt fair play? Pe ce lume trăiește?” Da, da, pentru că, la fel ca hoțul care strigă ca a fost jefuit, Alize a acuzat-o pe Maria la fileu că ea ar fi fost cea lipsită de fair-play, pentru că a insistat ca franțuzoaica să primească time violation pentru numeroasele pauze. Partea cea mai bună? Cele două se revăd din nou azi, la dublu. I love this sport 🙂

Altfel, WTA-ul e o stâncă de constanță la acest Roland Garros. Stâncă.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.