Ana Bărbosu: „În inima mea știu că am făcut tot ce am putut. Când am văzut că sunt pe trei, m-am simțit mândră și m-am gândit că duc România pe podium din nou la Olimpiadă”
Andreea Giuclea 5 august 2024Corespondență Lead.ro de la Paris
După finalul plin de confuzie al finalei de la sol, când Ana Bărbosu a crezut, pentru câteva momente, că e pe podium, apoi a fost înlocuită de Jordan Chiles, iar Sabrina Voinea nu a înțeles de ce a fost punctată așa slab, ambele tinere gimnaste ale României au venit la zona mixtă cu lacrimi în ochi.
„Nu plânge, Ana!”, i-au spus jurnaliștii Anei, prima care a vorbit despre emoțiile prin care trecuse. A făcut o pauză, încercând să se liniștească. „Stați un pic, să-mi aleg cuvintele.”
„A fost o finală la care nu mă așteptam. Am plâns două zile încontinuu de emoții până acum. Și m-am gândit că mai bine plâng înainte decât după, când am văzut că tot am emoții încontinuu. Și când m-am văzut că am făcut cel mai bun exercițiu pe care l-am avut la această competiție, am fost foarte mândră de mine. Și sunt în continuare. Dar când am văzut că sunt pe trei, m-am gândit că duc România pe podium din nou la Olimpiadă. Și după aceea a fost decizia arbitrelor să schimbe asta…”
„Asta-i viața, să știi”, a încurajat-o cineva.
„Da, cam multe se întâmplă.”
Despre decizia arbitrelor, spune: „Eu sunt dezamăgită de decizie și în inima mea știu că am făcut tot ce am putut și știu că primul rezultat a fost… Nu vreau să trec peste calculele arbitrelor, dar ce e în inima mea acum… Și vă dați seama că mai mult mi-aș fi dorit să fie România pe locul trei decât tot America.”
Sabrina Voinea: „Eu știu foarte bine cum mi-am făcut solul”
În ochii mari, albaștri ai Sabrinei Voinea se citea toată neclaritatea acestei finale la sol. Priveau în jur nedumeriți, căutând răspunsuri pe care nimeni nu i le-a putut da.
„După cum ați văzut, la bârnă am mers puțin mai slab, doar că după aia m-am adunat foarte bine la sol. Mi-am făcut solul cât am putut de bine, mi-au ieșit liniile acrobatice, mi-a ieșit toată artistica. Cred că a fost cel mai bun sol, oricum a fost mai bun decât la Europene și ca la Mondiale în anul trecut, doar că…nici nu știu exact să vă spun ce s-a întâmplat.”
„Nu știu exact să vă spun”, a repetat când jurnaliștii au întrebat-o de ce crede că a fost penalizată. „Nu știu, că și Chiles a contestat și i-au mărit nota. În schimb, mie, nu. Și am făcut exercițiu cât am putut de bine, n-am ieșit afară din covor. Cel puțin eu n-am auzit nimic să zică că m-a penalizat acolo sau acolo. Eu știu foarte bine cum mi-am făcut solul, știu că n-am ieșit afară din cobor, știu că m-am îndreptat pe liniile acrobatice și mi-au ieșit destul de bine. Artistica am făcut-o cât am putut de bine.”
Întrebată ce simte într-un astfel de moment, a tăcut câteva secunde. „Nu știu. Nu știu exact să vă spun. Știam că merit o notă mult mai mare.” De sub machiajul strălucitor au început să-i curgă și ei șiroaie de lacrimi.
Concluziile Nadiei
Tinerele gimnaste ale României părăsesc în lacrimi Arena din Bercy, care a început deja transformarea în arenă de baschet, pentru că în weekend va găzdui semifinalele și finalele turneului olimpic de baschet. Dar dincolo de amărăciunea acestui moment, după ce vor trece primele ore și zile, vor rămâne și lucrurile bune pe care le pot lua de aici: bucuria calificării în primele lor finale olimpice, felul în care și-au stăpânit emoțiile în cel mai important moment al carierelor lor de până acum, evoluția bună pe marea scenă a gimnasticii și încrederea pe care o pot folosi în viitor, ele și viitoarele generații.
E concluzia pe care a extras-o și Nadia Comăneci, într-un interviu acordat TVR Sport: „Sunt mândră de aceste fete, care au cocnurat fabulos, exercițiile la sol au fost fantasice azi. Mă bucur enorm, sper că toată lumea acasă s-a bucurat de această finală și sper că aceșt copii vor continua și vor motiva generația de astăzi.” Tot ea a explicat și decizia arbitrelor: „Am întrebat, ca să înțeleg de ce s-a făcut această deducție de 0,1 Sabrinei. Au spus că au o fotografie cu o bucățică mică a călcâiului ei care a ieșit puțin afară din linie, ceea ce eu n-am văzut, dar au refăcut fotografia. Și am înțeles că la dificultate, în prima zi a avut dificultate 6,200, astăzi i-au dat din 5,900.”
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 2 săptămâni