Rector al celei mai mari universități din România, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, și autor al ambițiosului volum „Psihologia poporului român”, profesorul Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cercetători din România, o autoritate în psihologie și unul dintre marii specialiști în analiza mentalității poporului român și a felului în care societatea noastră se raportează la temele actualității.
Or, la doar câteva zile după ce 55.000 de oameni au asistat la ultimul meci jucat de „Generația de Aur” a fotbalului românesc, și cu numai câteva săptămâni înainte de startul celor două mari evenimente ale verii – Campionatul European de fotbal și Jocurile Olimpice de la Paris -, una dintre aceste teme ale actualității o reprezintă, indiscutabil, felul în care ne raportăm la marii noștri campioni și impactul pe care ei îl au în societate.
Când vine vorba despre impactul lui în societate, exemplul lui David Popovici – câștigător de titluri mondiale și europene, fost recordman mondial și una dintre marile speranțe ale României la o medalie olimpică la Paris – e foarte interesant. Un sportiv atipic din multe puncte de vedere, David Popovici și-a atras simpatia publicului din România – și nu numai – într-un fel impresionant, care merită chestionat cu instrumentele psihologiei contemporane, unelte pe care profesorul Daniel David le stăpânește ca nimeni altul.
„Ce impact credeți că are David Popovici în societate și cu ce valori îl asociați?”, l-am întrebat pe profesorul David. Fan declarat al lui David Popovici – „vă rog să menționați asta!” -, Daniel David a urmărit îndeaproape atât performanțele sportive ale lui David Popovici, cât și proiecția socială a ascensiunii lui fulminante.
„David Popovici este un tânăr extrem, extrem de talentat, care are, în același timp, o doză mare de bun simț și de normalitate. Când vezi la cineva și competență, și bun simț sau umanitate, e imposibil să nu ai o atitudine pozitivă față de persoana respectivă. David Popovici combină aceste două atribute pe care rareori societatea le oferă aceleiași persoane. De obicei, când îi vedem pe unii talentați, nu-i considerăm ca fiind și oameni calzi sau de bun simț. După cum, invers, când sunt oameni de bun simț, ne vine greu să-i mai vedem și ca fiind extrem de talentați sau performanți. El are cele două atribute și asta generează un stereotip de admirație. Asta îl și face diferit față de alți campioni: în cazul altora, publicul nu face asocierea aceasta”, explică Daniel David.
„Noi avem tendința să exagerăm și pozitivul, și negativul”
„În același timp, văd și un potențial pericol pentru David Popovici”, continuă profesorul. „Societatea românească are tendința să exagereze și pozitivul, și negativul. El este, acum, în faza în care societatea românească exagerează pozitivul față de el. I se deschid o mulțime de porți în care este provocat să intre, deși nu ar trebui neapărat să o facă, prin statutul pe care îl are. Este pus să-și dea cu părerea despre tot felul de lucruri care nu au nicio legătură cu competențele și cu experiența lui de viață. După mine, trebuie să se ferească, să nu intre în anumite zone, fiindcă, repet, el are acest stereotip de admirație prin competențele de pe linie sportivă și prin caracterul bun pe care îl are”, avertizează specialistul clujean.
„Dacă începe să vorbească despre toate temele – provocat din exterior, repet, pentru că nu el are inițiativa -, lucrurile astea se vor întoarce împotriva lui. Când vor apărea lucruri negative – că va avea și eșecuri, asta e viața de sportiv – așa cum a fost ridicat acum pe un piedestal, așa va fi dat jos, fără nicio remușcare, atunci. Asta e societatea noastră”.
În cel fel se poate ține departe David Popovici de aceste capcane?, l-am mai chestionat pe cercetătorul clujean. „David trebuie să fie cum este el, căci, repet, este un om inteligent, este competent pe latură sportivă, este un om cu bun simț: să fie așa și să nu accepte ușile deschise care încearcă să-l prezinte ca fiind competent în domenii în care el e suficient de inteligent să știe că nu este. Sau nu este încă: n-are nici experiență de viață, n-are nici facultatea terminată, să se priceapă la tot felul de chestiuni de psihologie. El are alte competențe acum, va veni și vremea când va avea timp și competență pentru comentarii sociale”.
Daniel David crede că și publicul are partea lui de muncă în construirea unei relații sănătoase cu marii noștri campioni. Și oferă, în acest sens, exemplul cel mai popular din sportul nostru: „Nu are sens să-l întrebi Gheorghe Hagi ce părere are despre cum trebuie să arate Bucureștiul sau cum trebuie reformat sistemul de educație. Părerea lui Hagi despre educație e foarte similară cu părerea multor alți oameni mai puțin cunoscuți. Hagi a fost un jucător de geniu și pe el trebuie să-l consultăm în zona de fotbal și în zona de sport, în general. Asta trebuie să facă publicul: să-i respecte pe campioni și să nu le întindă tot felul de capcane, pentru că apoi ajungem în situații stânjenitoare”.
„David Popovici e un sportiv de geniu, dar noi nu știm să ne protejăm și să ne creștem valorile”
Apropo de capcanele societății, profesorul Daniel David își cântărește cu atenție cuvintele, avertizându-mă că perspectiva sa nu este prea populară. „Spun o chestie care poate că o să supere pe mulți. Cred că a fost o grabă din partea președintelui României, Klaus Iohannis, să-i confere lui David Popovici cea mai înaltă distincție a statului român, Steaua României în grad de cavaler. David Popovici merita să fie premiat, dar, vedeți, noi și pozitivul îl dăm exagerat. David Popovici e un sportiv de geniu, dar noi nu știm să ne protejăm și să ne creștem valorile.
Vin și pun întrebarea: Cum o să îl valorizăm pe David Popovici în viitor, când o să ne aducă, poate, medalii olimpice, sau când va veni cu multe alte medalii la nivel internațional? Atunci ce o să facem? Ce o să-i dăm lui David Popovici, dacă deja i-am dat cea mai înaltă distincție? N-ar trebui să exagerăm nici pozitivul, nici negativul, ar trebui să fim mai realiști. David Popovici merita să fie decorat de președinte, dar sunt destule ordine pe linie sportivă. Nu era mai bine să mergem gradat, iar Steaua României să vină, poate, când se pregătește să pună capăt carierei și să intre în spațiul social cu alt rol? Sunt convins că David Popovici, la cât este de inteligent și la bunul simț pe care îl are, s-ar fi bucurat dacă primea un ordin național pe latură sportivă. Nu a cerut el să i se dea ordinul cel mai mare. Au hotărât politicienii noștri să o facă, ceea ce iarăși mi se pare o capcană”.
Pornind de la exemplul lui David Popovici, care a magnetizat un extraordinar capital de imagine în ultimii ani, profesorul Daniel David încearcă o generalizare privitoare la felul în care publicul ajunge să se identifice cu campionii din sport. Face trimitere chiar la recentul meci de adio al „Generației de Aur”:
„Unii au mers acolo fiindcă s-au identificat cu valorile de performanță pe care generația aceasta a reușit să le atingă. Alții au mers pentru că vremea când acei sportivi jucau fotbal se suprapunea peste perioada lor de tinerețe, astfel încât asociază generația respectivă cu o stare de bine. Alții sunt, pur și simplu, iubitori de fotbal și au mers acolo pentru că au vrut să vadă cum mai știu să joace foștii jucători foarte buni pe care i-am avut. Felul în care ne raportăm la marii campioni e foarte diferit, de aceea s-a și strâns atâta lume acolo. Fiecare campion poate stârni grupuri diferite, cu motivațiile diferite”.
