„Care e opinia ta despre importanța stabilirii unor obiective în viață? Motivează-ți răspunsul.”
E unul din subiectele la care au avut de răspuns absolvenții de liceu la examenul de Bacalaureat de săptămâna trecută, la proba de limba română oral. Întrebarea pornea de la obiceiul lui David Popovici de a-și seta obiective de timpi la fiecare început de sezon, analiza unui fragment dintr-un articol despre el — un exemplu bun pentru impactul pe care înotătorul îl are, dincolo de rezultatele lui din bazin: faptul că tineri absolvenți de liceu sunt întrebați despre obiective, că îl studiază, că sunt provocați să se gândească la viitor în astfel de termeni.
Dincolo de a-ți seta obiective, contează însă și cum plănuiești să le atingi. „Dacă ai o strategie bună și o planifici bine, atunci cred că ai mai multe șanse să reușești”, spunea tot el într-un interviu acordat Federației Europene săptămâna trecută, la Belgrad. E o filosofie similară cu cea a maratonistului Eliud Kipchoge, un sportiv pe care David îl admiră, și care spune că „Nu este important să reușești. Este esențial modul în care te pregătești și planifici să reușești. Dacă te pregătești bine în ceea ce faci, succesul va veni”.
E filosofia pe care Adrian Rădulescu i-a transmis-o de mic, pe care le-o transmite tuturor sportivilor săi: să nu se concentreze pe rezultatul unui concurs, ci pe își cum abordează cursele și cum se pregătesc pentru ele. Nu pe posibilul succes sau eșec, ci pe ce-au făcut până acolo și ce pot face mai bine mai departe. Să nu aibă, deci, așteptări, ci un plan, cum a amintit David pe aeroport, la sosirea de la Campionatul European: „Legat de așteptările mele sau ale tuturor, ale oamenilor de acasă. Noi, eu și echipa mea, nu avem așteptări. Avem obiective”, le-a spus reporterilor.
Să ai așteptări înseamnă să speri că ceva se poate întâmpla. Să ai obiective înseamnă să îți propui cu intenție să se întâmple ceva, deci și să ai un plan pentru a le îndeplini. O strategie în care crezi te ghidează ca o busolă prin lunile grele de antrenamente din iarnă, când aduni kilometri și construiești baza de efort care să susțină competițiile din vară; te ghidează în antrenamentele mai scurte, în ritm de cursă din apropierea concursului, când simulezi durerea dintr-o cursă, ca să fii pregătit pentru ea, să nu te ia prin surprindere, să continui să înoți prin ea. Îți oferă liniște și încredere în ziua concursului, pentru că știi că ești pregătit.
Acesată încredere în strategie și planificare – care poate fi o lecție pentru întreg sportul românesc – e motivul pentru care, indiferent că au câștigat sau nu la competițiile la care au participat în ultimii ani – și au trecut prin ambele experiențe –, David și echipa sa au reacționat la fel de echilibrat, de firesc, de așezat. S-au bucurat când au câștigat, dar fără exuberanță. Au înțeles ce s-a întâmplat când n-au câștigat, și ce au de făcut mai bine.
La Belgrad, Adrian l-a aplaudat din tribună când a văzut pe ecran timpul uluitor de la sută liber, dar când l-a văzut imediat după, s-a concentrat pe pașii imediat următori: testul de lactat, anti-doping, interviurile cu presa și refacerea.
David a zâmbit și a mulțumit celor care l-au felicitat, dar a rămas calm și măsurat în declarații. Au hotărât să vorbească despre cursă la finalul competiției, pentru că mai aveau și alte probe, dar Adrian se gândea deja la ce putea fi făcut mai bine și amintea tuturor că mai sunt 5 săptămâni până la Jocurile Olimpice.
În înot, întotdeauna sunt lucruri de îmbunătățit, întotdeauna sunt lucruri de calculat. După fiecare cursă, primește analiza video de la Stijn Corten, analistul belgian cu care lucrează, iar la încălzirea de dinaintea următoarei curse, îi spune ce mici detalii are de corectat, la ce să fie mai atent, de ce să țină cont.
„E important să trecem prin ele, să le analizăm împreună. Să vedem ce a ieșit bine, ce a ieșit poate mai puțin bine. Pentru că pentru două sutimi, zece sutimi, o zecime, muncești extraordinar de mult, luni, ani de zile, și fiecare detaliu contează”, a spus și David la aeroport.
Lupta cu aceste sutimi a început chiar de la Belgrad. În ziua plecării, înainte să plece spre aeroport – zborul era la 13:00 – s-a dus întâi la bazin, la 8 dimineața, pentru un antrenament de refacere. Două zile mai târziu, într-o luni dimineață în care cei mai mulți dintre noi aveau liber, David era la Lia Manoliu, cu două antrenamente: pregătire fizică și apoi înot.
Mai sunt cinci săptămâni până la Jocurile Olimpice, o competiție despre care David a fost întrebat aproape obsesiv de așteptări, și despre care i s-a reamintit constant de așteptările tuturor celorlalți. Mai sunt cinci săptămâni, iar el și echipa sa știu ce e de făcut în fiecare dintre ele. Știu cum trebuie să abordeze aceste ultime antrenamente, un exemplu fiind că le vor muta la orele la care vor avea loc cursele de la Paris, care sunt programate mai târziu decât la orele obișnuite de concurs.
Știu care e strategia și cum s-o pună în aplicare. Știu care sunt obiectivele și, în loc de așteptări, au încredere în proces.
Foto: Profimedia Images
*
Acest articol este susținut de Raiffeisen Bank România, bancă universală de top, care activează pe piața bancară din România de peste 25 de ani, deservind peste 2,2 milioane de clienți.
Raiffeisen Bank susține nu doar mediul economic din România, oferind produse și servicii financiare dezvoltate pentru a acoperi nevoile clienților, ci și comunitatea, propunându-și să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Prin susținerea a 5 piloni de dezvoltare: educație, ecologie urbană, sport ca stil de viață sănătos, inovație și nu în ultimul rând, artă și cultură, Raiffeisen Bank susține performanța și este alături de valorile României.
