Câteva idei înainte de meciul cu Suedia | „Și antrenorul are nevoie să se simtă încrezător în jucătoarele lui”

Andrei Năstase 10 decembrie 2019

(Kumamoto, Japonia)

Când ne-am uitat, acum câteva zile, spre cele trei meciuri din Main Round, primul gând a fost îmbucurător: nimic de pierdut, multe de câștigat.

Presiunea obiectivului – calificarea la turneele de calificare la Jocurile Olimpice de la Tokyo – a cam dispărut oricum (e de ajuns ca Rusia să prindă primele șapte locuri aici pentru ca România să-și folosească locul 4 de la Euro ca bilet pentru turneele din luna martie), așa că echipa asta nouă și tânără a României, cu cinci jucătoare de 22 de ani sau chiar mai puțin (Diana Ciucă va face 20 la vară), s-a putut uita, măcar în teorie, cu mai mare detașare la următoarele meciuri.

Și cum înfrângerea cu Rusia a oferit și lucruri bune, lumea încă vorbește despre o clasare pe locul 4, înainte Suediei și Japoniei: asta ar aduce probabil și o grupă mai simplă la turneele de calificare pentru Tokyo. Dar Tomas Ryde și jucătoare lui vor căuta să folosească aceste meciuri și pentru a dezvolta mai departe relațiile de joc în echipă. Pentru a crește.

E filtrul prin care putem să ne uităm la următoarele două jocuri: ce-ar mai fi de lucrat, unde se poate îmbunătăți România, ținând cont că Neagu s-ar putea să joace mult mai puțin (sau chiar deloc), după ce în primele șase meciuri (în nouă zile) a jucat mult mai mult decât ne-am fi așteptat.

„Trebuie să vedem dacă Cristina va juca sau nu cu Suedia, pentru că are dureri la genunchi și nu e bine să exagerezi. Una e durerea, alta e suferința”, spunea Tomas Ryde, care nu credea că ziua de odihnă de ieri a schimbat foarte multe.

Și atunci, ce putem vedea cu Suedia?

Cu o zi înaintea acestui meci contra Suediei (ora 13.30 în România), l-am întâlnit pe Ryde la hotelul echipei. Se pregătea să vorbească din nou cu jucătoarele, pentru că „avem de discutat și revăzut o mulțime de detalii care par mici, dar au mare importanță. Doar că unele fete sunt foarte obosite – inclusiv mental -, așa că fereastra lor de atenție nu e deschisă prea mult; deci trebuie să mă gândesc cum să le ofer informațiile astea. Nu pot pur și simplu să le dau o grămadă de bullet points, trebuie să le și înțeleagă, să le aplice în următorul joc.”

În primul rând, e vorba despre a nu repeta aceleași greșeli pe care echipa lui le-a făcut cu Rusia.

„Pentru că avem prea multe greșeli tehnice, unele dintre ele exact înaintea pasei spre extremă – și asta ne-a stricat atacurile 7 contra 6. Sunt convins că jucătoarele sunt stresate și obosite mental, dar exact asta se întâmplă la un astfel de turneu final: joci multe meciuri intense într-o perioadă scurtă de timp. Și când am primit loviturile acelea consecutive, cu faulturile la Crina, cu mingea respinsă de Anna Sen cu piciorul și apoi cele trei goluri pe contră, am fost morți. Ne-am pierdut toată energia. E foarte greu, când oricum simți că ești pe resursele de rezervă, când picioarele nu vor să-ți mai dea nimic, să vezi că trebuie să alergi la deal. Dar vom continua, le vom energiza din nou pe fete, vom încerca să facem mai bine cu Suedia și Japonia.”

„Și antrenorul are nevoie să se simtă încrezător în jucătoarele lui”

„Și mai e un lucru: jucătoarele trebuie să preia și ele resonsabilitatea. Auzim foarte des că jucătoarele au nevoie să simtă încrederea antrenorului – și suntem foarte atenți la asta. Însă și antrenorul are nevoie să se simtă încrezător în jucătoarele lui. Și nu-mi place când văd greșeli tehnice. Nu-mi place să văd că nu jucăm corect – cu structură – în apărare. Deci avem de lucru”, spune și apoi zâmbește.

Știe că sunt multe de lucrat, iar timpul e scurt. Pentru că până la turneele de calificare la Jocurile Olimpice mai e puțin (se joacă în a doua parte a lunii martie), iar până acolo, grupul acesta trebuie să crească împreună cât mai mult. E un lucru care le preocupă și pe jucătoare, care ne-au spus că un meci bun de la cap la coadă ar da echipei și mai multă încredere, ar fi o dovadă în plus că jocul lor se leagă. „Ar fi lucrul cel mai bun cu care ne-am întoarce acasă, pentru că trebuie să devenim tot mai bune în următoarea perioadă“, crede Laura Pristaviță, mai ales că „o să revenim la echipele de club, acolo avem alte meciuri, sunt stiluri de joc diferite și ieșim din atmosfera echipei naționale. Ține și de timpul de pregătire comună care o să fie acordat echipei naționale, dar îmi doresc să rămânem cu relațiile de aici în minte și, chiar dacă suntem despărțite, să încercăm să repetăm, fiecare la clubul ei, ce avem de repetat. Pentru ca atunci când ne revedem, să o luăm din punctul rămas, nu să începem de la început. E un lucru dificil, dar probabil anul acesta vom primi mai mult timp la echipa națională.“

De ce nu joacă România pe contraatac

Cu Muntenegru și cu Rusia, meciurile s-au rupt când adversarele au marcat trei-patru goluri consecutive pe contraatac. Sunt goluri simple, care pot schimba repede întreaga dinamică a unui meci. Iar Suedia, care a reușit să revină de la -9 cu Spania folosindu-se perfect de atacurile pe faza a doua și de contre, va încerca să facă același lucru și acum. De ce nu vedem echipa României jucând pe contraatac și faza a doua?

„Da, sunt multe lucruri aici. Nu suntem destul de rapizi când jucăm în apărare; stăm prea jos când adversarele aruncă de la distanță; portarii repun mingea prea lent. Apoi, când Cristina juca în apărare, pe pozițiile unu sau doi din stânga, îi pasam mereu mingea și ea putea juca repede. Sau pasam în centru, către Eliza, iar apoi aveam un sistem. Acum nu mai putem face asta. Facem mereu schimbare între apărare și atac, deci nu doar că primim mingea târziu de la portar, dar jucătoarele nu se simt confortabil să se grăbească, au senzația că atacă în inferioritate, până facem schimbarea. Suntem mereu cu un pas în urmă. Și știm că avem de lucru în continuare la asta. Pentru mine, personal, să nu avem contraatac sau faza a doua e foarte dureros. Vin din handbalul nordic, știi cum jucăm acolo… Statistic, cred că am avut 11 contre în primele cinci meciuri. Norvegia a avut 61. Și e păcat, pentru că extremele noastre sunt foarte rapide. Sonia (Seraficeanu) e una dintre cele mai bune jucătoare de contraatac din campionatul nostru. Multe de schimbat sau adaptat, dar cred că putem face asta până la turneul de calificare (la Jocurile Olimpice) din martie, dacă vom juca acolo.”

Emoțiile lui Tomas Ryde pentru meciul special cu Suedia

L-am întrebat pe Ryde și dacă se așteaptă ca meciul contra Suediei să fie un coșmar emoțional pentru el, așa cum a fost pentru Adi Vasile meciul contra României. Adi ne spunea că a fost „într-o situație în care nu puteam să mă bucur când dădeam gol, dar mă bucuram. Și mă bucuram apoi și când dădea România gol. Mi-a fost foarte greu să trăiesc meciul și să pot să mă exprim.”

„Da, mi-a spus soția mea că l-a văzut chinuindu-se pe bancă… Dar asta-i viața. Nu cred că voi trece prin aceleași sentimente. Am mai jucat contra Suediei, nu într-un turneu final, dar am fost introdus deja în procesul ăsta despre valorile mele, ce fel de muncă fac și facem. Pentru că ;i Jaume (Fort, antrenorul portarilor) e din Spania, când am jucat contra țării lor chiar l-am întrebat dacă se simte bine, deci sunt lucruri pe care trebuie să ți le pui în ordine, ca să poți face asta. Eu am jucat acel amical de la Cluj contra Suediei, am pierdut, dar apoi am bătut Serbia, ne-am calificat la turneul final (din 2015) și lucrurile mi-au devenit mult mai clare de atunci. Nu toată lumea știe ce simt eu pentru România. Sentimentele pe care le am pentru echipa și pentru țara asta sunt foarte puternice. Jucătoarele și Federația mi-au oferit încrederea lor… sunt foarte fericit să antrenez România.”

*

Înaintea zilei a doua, Rusia are 6 puncte (joacă cu Muntenegru de la ora 8.00), Spania are 5 (joacă contra Japoniei, ora 11.00), Muntenegru are 4 puncte, iar Suedia, următoarea noastră adversară, are 3.

Fără puncte până aici, la fel ca Japonia, România mai poate termina pe locul 4 doar dacă își câștigă ultimele două meciuri, iar Suedia nu bate Muntenegru în ultima zi.

Programul României în Main Round:

Marţi, 10 decembrie, 13.30 – România – Suedia

Miercuri, 11 decembrie, 11:00 – România – Japonia

 

Foto: FRH

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.