Cristina Neagu și-a anunțat oficial retragerea din handbal

Cristina Neagu, cea mai bună jucătoare de handbal din istoria României și, după mulți specialiști, din lume, a anunțat că își va încheia cariera de jucătoare la finalul acestui sezon.

Cristina, în vârstă de 36 de ani, anunțase deja iarna trecută că se retrage din Naționala României. Ea va juca acum ultimul ei sezon din carieră pentru CSM București. Cristina a făcut anunțul la Știrile Pro TV.

„Am un mesaj important pentru iubitorii handbalului și mai ales pentru oamenii care m-au susținut și m-au urmărit de-a lungul carierei mele. Am decis ca la finalul acestui sezon să mă retrag din activitatea de handbalistă. Nu a fost peste noapte, am decis de ceva timp, m-am tot gândit la momentul potrivit, dar acesta nu e niciodată. Am hotărât că acesta va fi ultimul meu sezon. Cred că momentul acesta vine în cariera oricărui sportiv, dar nu vreau să fie o veste tristă, ci să ne bucurăm cu toţii. Sunt 25 de ani de carieră şi 20 la cel mai înalt nivel, am trăit multe momente frumoase. Sigur că oamenii ţin minte trofeele, m-am bucurat de trofeul Ligii Campionilor şi de cele 2 medalii obţinute cu naţionala. E un sentiment unic. Am stat şi 4 ani în afara terenului, cred că atunci am învăţat cele mai importante lecţii”, a spus Cristina.

Cristina Neagu este singura jucătoare din istorie desemnată cea mai bună din lume de 4 ori. Printre numeroasele ei realizări, atât cu echipele, cât și individual, se numără câștigarea Champions League, medaliile de bronz reușite cu Naționala României la Euro 2010 și Mondialul din 2015, la care a fost votată și cea mai bună jucătoare, precum și faptul că e cea mai bună marcatoare all-time din istoria Campionatului European, cu 303 goluri.

Într-un interviu extins oferit Lead.ro la momentul retragerii din Naționala României, Cristina a atins câteva dintre temele majore ale carierei ei, printre care cariera sub culorile României și cum își evaluează performanțele la Națională: „Am participat la primul meu turneu final cu echipa națională în 2007, când am ieșit pe locul patru. M-am gândit atunci că am toată cariera înainte și că o să curgă, cu siguranță, medaliile și rezultate foarte bune, și că am timp să realizez multe lucruri mărețe. Chestia asta le-am zis-o și fetelor mai tinere. Le-am zis mereu să profite de orice moment pe care îl au, pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla. Și chiar dacă acum crezi că ești tânără și că ai timp să realizezi lucruri mărețe, s-ar putea ca lucrurile alea să nu vină niciodată. Și că trebuie să profiți de fiecare meci, de fiecare turneu, de fiecare șansă pe care o ai. Eu am încercat să profit de fiecare șansă pe care am avut-o la echipa națională.

Mereu echipa națională a însemnat ceva foarte special pentru mine. Am avut și șansa să prind foarte multe generații de-a lungul timpului, și am jucat alături de jucătoare extraordinare, jucătoare de legendă ale Naționalei României. Cu unele dintre ele am obținut rezultate mai bune, cu altele mai puțin bune, dar am putut să învăț de la ele, de la antrenorii pe care i-am avut. După care lucrurile s-au schimbat, s-au schimbat generațiile, au venit alte generații.Pe alocuri, am reușit iarăși să formăm grupuri unite și să obținem performanțe. Au fost și ani mai puțin buni, dar totuși am reușit să rămânem în primele zece, inclusiv la campionatele mondiale, o mare parte din timp. Din păcate, în ultimii ani, nu am mai reușit lucrul ăsta și, începând cu 2019, ne-am abonat, cumva, la locul 12.”

„A fost cel mai mare vis al meu, al carierei mele, să câștig o medalie de aur cu România! Dar nu am niciun regret, în sensul că mereu am venit la echipa națională cu inima deschisă, indiferent de situația mea medicală. Au fost multe momente în care am avut probleme medicale, m-am bandajat, nimeni nu a știut, am intrat pe teren și am dat tot ce am avut eu mai bun, de fiecare dată. Și, din punctul ăsta de vedere, nu regret nimic.”

Cristina spune că, dincolo de performanțe, faptul că a putut să inspire oamenii contează cel mai mult pentru ea.

„Cred că, dincolo de ce-am realizat eu cu echipa națională, și în sport în general – goluri, medalii, trofee, etc, etc, multe, puține, câte au fost – cred călucrul ăsta contează cel mai mult, ce rămâne în urma mea: faptul că oamenii se simt inspirați de ambiția mea, de puterea mea de muncă, de puterea mea de revenire, de faptul că eu am crezut în ceea ce fac, am crezut că aproape nimic nu e imposibil dacă îți dorești cu adevărat. Știu că mulți poate se bucură la goluri sau cred că doar golurile contează – și ce au mai văzut pe la televizor -, dar faptul că oamenii s-au simțit inspirați și am putut cumva să ajung astfel la ei e lucrul cel mai important pe care l-am reușit. E cel mai important lucru care rămâne, de fapt, după mine. Mai departe de realizările din handbal.”

Citește și povestea ei din seria Neînvinșii

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Lead.ro (@leadpunctro)