Naționala de handbal caută să-și țină promisiunile | Idei înaintea meciurilor cu Danemarca

La câteva luni distanță de Mondialul din Spania, încheiat pe locul 13, echipa națională de handbal feminin își reia campania de calificare la EURO 2022. Iar cele două meciuri cu Danemarca, liderul unei grupe din care mai fac parte Austria și Insulele Feroe, vin cu o semnificație aparte: pe lângă miza punctelor, echipa antrenată de Adi Vasile are și șansa unei „victorii de moral“: cu (măcar) un succes contra Danemarcei, medaliată cu bronz la CM din 2021, naționala României ar putea câștiga încrederea care-i trebuie pentru a merge, cu convingere, înainte. Sau înapoi în elita handbalului feminin.

Primul meci dintre România și Danemarca se joacă la Mioveni, pe 2 martie, de la ora 18.05. Returul e programat pentru sâmbătă, 5 martie, de la orele 17.10.

În grupa de calificare pentru Campionatul European din 2022, România mai are de jucat în deplasare cu Insulele Feroe și acasă cu Austria (ambele meciuri în aprilie). După primele două etape, echipa României are 3 puncte, cu unul mai puțin decât favorita Danemarca. Și două în plus față de Austria, cu care a terminat la egalitate – egal obținut la ultima aruncare – meciul din octombrie 2021. Ca de obicei, primele două clasate se vor califica la turneul final – organizat în luna noiembrie de Slovenia, Macedonia de Nord și Muntenegru.

În căutarea încrederii pierdute

De la Campionatul European din 2018 încoace, naționala de handbal feminin n-a mai contat în lupta pentru medalii la turneele finale. În schimb, a alunecat în rândul echipelor „de pluton“ ale handbalului internațional – cu două locuri 12 și un loc 13 la precedentele trei competiții majore. Au fost multe motive pentru această cădere de nivel: întâi accidentarea Cristinei Neagu la EURO 2018, apoi plecarea surprinzătoare a lui Ambros Martin, suspendarea unor jucătoare importante chiar înaintea Mondialului japonez din 2019, alte schimbări de antrenor și, în fine, absența Cristinei Neagu de la turneul din decembrie 2021. 

În condițiile astea, obișnuitul (dar și așa complicatul) schimb de generații a fost făcut cu întârziere, astfel că echipa de acum are mult talent, dar puțină experiență la nivel înalt; mult potențial, însă puține confirmări. De fapt, din 2018 încoace, de la acel European încheiat pe locul 4, după victorii cu Cehia, Germania, Norvegia și Spania, România n-a mai bătut decât o adversară cu adevărat puternică: pe Muntenegru, la turneul preolimpic din 2020. Și muntenegrencele erau deja sigure de participarea lor la Tokyo, după ce bătuseră Norvegia.  

Au mai fost câteva meciuri solide în ultimii trei ani, echipa României a stat aproape, chiar acum câteva luni, de adversare ca Suedia sau Olanda, însă acea imagine a neputinței arătată pe finalul turneelor din 2019 și 2020 nu a fost depășită cu totul. Or privite în contextul ăsta, meciurile cu Danemarca sunt cu atât mai importante pentru Adi Vasile și jucătoarele pe care le antrenează; și pentru proiectul lor comun, început anul trecut. 

În ce-l privește pe Adi Vasile, care nu are un sezon grozav cu CSM București, o victorie cu Danemarca i-ar aduce mai multă legitimitate pe banca României. El și metodele sale se bucură deja de susținerea multor jucătoare, însă senzația e că de-acum, după experiența turneului final din Spania și odată cu revenirea Cristinei Neagu, atmosfera bună din echipă are nevoie de susținerea rezultatelor.

Ce va aduce revenirea Cristinei Neagu?

Mai multă valoare – e răspunsul scurt. Mai multe goluri de la distanță, o amenințare serioasă la linia de 9 metri (de care adversarele, în abordarea lor strategică, sunt obligate să țină cont), mai multe angajări spre pivot și extreme, deci mult mai multe soluții pe faza ofensivă. 

În plus, Neagu, care în ultimele meciuri pentru CSM a arătat foarte bine, se va întoarce la Națională în postura de lider, un rol pe care Crina Pintea, Cristina Laslo și alte jucătoare cu experiență l-au interpretat la precedentul turneu final. De altfel, dinamica de grup devine foarte interesantă acum, pentru că Neagu revine într-o echipă care a învățat, măcar într-o măsură, să joace și fără ea. În plus, grupul lucrează, de câteva luni de zile, cu un specialist în pregătire mentală, iar parte din această pregătire s-a tradus într-o mai mare responsabilitate individuală pentru unele jucătoare. Se va schimba asta acum, odată cu revenirea căpitanului de echipă? Sau, dimpotrivă, direcția va fi accelerată și simplificată de revenirea unei jucătoare atât de valoroase ca Neagu?

Când a decis să ia un an de pauză de la echipa națională, Cristina Neagu, desemnată de patru ori cea mai bună jucătoare a lumii, a spus că de pauza ei trebuie să profite întreaga echipă: „Nicio echipă nu trebuie să depindă de o jucătoare. Ușor, ușor, fetele vor învăța să joace fără mine, sunt convinsă“, spunea Neagu în aprilie trecut.

Adi Vasile vedea lucrurile similar în momentul acela: „E important să înțelegem cum să jucăm și fără Cristina Neagu în teren. (…) Trebuie să fim și mai exacți fără Cristina pe teren. Toată lumea trebuie să joace mai bine și vreau să avem o echipă și mai bună când Cristina se va întoarce”, spunea selecționerul în primăvara lui 2021.

Iar acum, înaintea dublei cu Danemarca, e optimist că Neagu s-a întors într-o echipă mai bună: „Sunt multe aspecte din jocul nostru care au fost plusuri după Campionatul Mondial, am făcut pașii corecți în absența Cristinei, nivelul nostru o să crească având-o acum înapoi. Este nevoie, în același timp, de lucrurile de bază: dorința de a te sacrifica jucând în tricoul României, plăcerea de a trăi responsabilitatea jocului în tricoul naționalei. Mă bucură reîntoarcerea Cristinei la echipa națională și de acum încolo trebuie să muncim să ne calificăm la JO de la Paris”, a spus Adi Vasile recent.

Progresul de care el vorbește va trebui confirmat în ciuda unor absențe importante la coordonare – Cristina Laslo e accidentată, Eliza Buceschi n-a fost convocată -, în fața unei echipe foarte puternice a Danemarcei.

După câțiva ani lipsiți de succesul cu care această națiune îndrăgostită de handbal a fost obișnuită de superba generație care a câștigat trei titluri olimpice, alte trei europene și unul mondial în doar 10 ani (1994-2004), Danemarca e azi una dintre cele mai puternice echipe din lume. A dovediat asta și la Mondialul de acum câteva luni, unde a pierdut un singur meci: semifinala cu Franța, care a câștigat pe final, la limită, 23-22. Danemarca a câștigat fără emoții bronzul (după 35-28 cu Spania în finala mică), dar senzația a fost că echipa lui Jesper Jensen merita chiar mai mult.

Altfel spus, naționala României privește spre un test complicat, dar foarte util: aceste două meciuri cu Danemarca ne vor spune unde suntem.

Lotul României pentru cele două meciuri cu Danemarca:

Portărițe: Yuliya Dumanska (Podravka Vegeta Koprivnica), Diana Ciucă (CS Rapid Bucureşti) și Daciana Hosu (SCM Râmnicu Vâlcea);

Extreme dreapta: Alexandra Badea (CS Rapid Bucureşti) și Andra Moroianu (SCM Gloria Buzău);

Inter dreapta: Sorina Tîrcă (CS Rapid Bucureşti);

Coordonatoare: Bianca Harabagiu (SCM Gloria Buzău), Mădălina Zamfirescu (SCM Gloria Buzău) și Elena Dache (chemată în locul accidentatei Cristina Laslo);

Pivoţi: Crina Pintea (Gyor), Lorena Ostase (CSM Slatina) și Alexandra Subţirică-Iovănescu (SCM Gloria Buzău);

Interi stânga: Cristina Neagu (CSM Bucureşti), Bianca Bazaliu (CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud) și Anca Polocoşer (CS Minaur Baia Mare);

Extreme stânga: Nicoleta Dincă (CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud) și Alexandra Dindiligan (CSM Bucureşti).

Foto: Sorin Pana/Sport Pictures