Efortul individual, mai important decât sistemul de joc. Ce-am învățat din înfrângerea cu Franța

Primul “11” al “tricolorilor” pentru meciul de debut cu Franța de la EURO 2016 nu mai era o supriză pentru nimeni de mai bine de o săptămână. Desenul tactic al lui Anghel Iordănescu, cu atât mai puțin. Și atunci altceva trebuie să fi fost, până la urmă, decisiv în meciul bun făcut de ai noștri pe “Stade de France”.

În primul rând, selecția jucătorilor. Cum era greu de crezut că Iordănescu putea risca cu schimbări de ultimă oră în departamentul defensiv, singurele necunoscute erau în jurul celor trei nume din atac. Iar aici selecționerul s-a dovedit a fi inspirat, pentru că Stancu, Andone și Adi Popa au fost, toți trei, la înălțime vineri seara.

Al doilea detaliu stă în buna interpretare a planului tactic. “Tricolorii” au început în forță ambele reprize și apoi au știut să absoarbă, minute bune, presiunea venită dinspre francezi. Cei trei din față au luptat eroic pentru fiecare minge, extremele au strâns bine lângă fundașii centrali de cele mai multe ori, iar dublajul a funcționat în majoritatea situațiilor de unu la unu în care ai noștri s-au văzut depășiți de adversari.

Apărarea imediată, una dintre cheile parcursului defensiv atât de lăudat din preliminarii, a fost, din nou, la post, cu inspirate intercepții de ultim moment, culminând cu spectaculoasa foarfecă pe spate a lui Grigore, în careul de 6 metri, în fața lui Pogba.

Și a mai fost un detaliu, mai important decât toate: sângele rece al jucătorilor lui Iordănescu. Au luat meciul fază cu fază, punct cu punct, ca la tenis, și s-au ridicat în picioare de fiecare dată când, din afară, păreau să fi intrat în corzi.

Acum fix 20 de ani, România lui Hagi nu a fost capabilă de reacție după golul lui Dugarry din minutul 25. Acum, fără resursele de atunci, ai noștri nu s-au lăsat dezechilibrați de reușita contestabilă a francezilor (reluările din unghiurile cele mai bune dovedesc că a fost fault în atac al lui Giroud la Tătărușanu) și au forțat un penalti la una din rarele acțiuni de atac din partea a doua a meciului.

Iar faza care a urmat ilustrarează perfect starea de spirit a echipei în meciul cu Franța. Deși venea după două ratări monumentale, Bogdan Stancu și-a asumat transformarea penaltiului și a făcut-o cu un sânge rece ieșit din comun. Până la urmă, dincolo de scor și de calculele de calificare, atitudinea e cel mai important lucru cu care rămânem după meciul de debut la EURO.
Nu ne va ajunge doar să replicăm atitudinea contra Elveției și Albaniei. Va fi nevoie și de un joc de posesie și de atac mai consistente, dar nea Puiu știe, după primul meci, că are pe cine să se bazeze.

„Tricolorii”, om cu om

Privită per ansablu, România a fost ieri foarte aproape de maximum ce poate da împotriva unei echipe de elită de genul Franței. Iar faptul că a lăsat impresia aceasta chiar dacă nu toți jucătorii s-au autodepășit e încă un indiciu despre forța unui grup obișnuit, de voie, de nevoie, să se descurce fără individualități.

Tătărușanu

Probabila eroare de arbitraj de la primul gol nu îi scuză ieșirea moale și hazardată în 6 metri. Ezitant în mai multe momente, a avut câteva parade bune, precum cea care a precedat greșeala de la reușita lui Giroud, când a scos de pe linia porții.

Săpunaru

A făcut un meci sobru, a fost depășit de câteva ori, dar l-a depășit de câteva ori, la rândul său, pe Evra. Unul dintre jucătorii cu personalitate din primul “11”, căruia nu îi tremură piciorul în gheată când are mingea la el.

Chiricheș

În nota sa obișnuită din ultima vreme, cu momente de exasperantă deconcentrare, dublate de execuții pe care doar un jucător de clasă le poate avea. Nu și-a găsit încă tonul de căpitan, dovadă că a primit, pentru proteste, un galben care ne-ar putea costa pe viitor.

Grigore

Chiar dacă i se poate imputa și lui “complicitatea” la eroarea de la primul gol, a făcut un meci bun și a rezolvat multe dintre situațiile delicate din jurul careului mic al lui Tătărușanu.

Raț

Vârsta și puținele meciuri în picioare din ultima vreme și-au spus cuvântul în meciul de pe “Stade de France”. Fostul căpitan a tras însă de el în fața tehnicilor și rapizilor săi adversari. Personalitatea lui va fi decisivă în meciurile care urmează.

Pintilii

Unul dintre jucătorii români de la care așteptam, parcă, mai mult. A părut sufocat în multe dintre momentele primei reprize. Mult mai activ în partea a doua, când a legat ceva mai multe pase și a reușit mai multe recuperări.

Hoban

A alergat, ca și colegii săi de linie, cât pentru trei meciuri. Bun la pressing, s-a lăsat rareori depășit, însă i-a lipsit prospețimea pe faza de atac. Pentru meciurile care vin va fi nevoie de mult mai multă siguranță la pasele în adâncime.

Stanciu

Tracul debutului într-un meci oficial s-a simțit la tânărul nostru decar. Incomodat de postura defensivă a echipei, inedită pentru el, care vine de la Steaua, Nicușor și-a arătat, totuși, clasa, de câte ori a avut ocazia. A centrat la ambele mari ocazii ale lui Stancu și a scos penaltiul echipei noastre. Mai mult, greu să-i ceri într-un astfel de meci!

Stancu

A făcut un meci tactic extraordinar în susținerea lui Raț pe flancul stâng, flancul debil al echipei noastre. A ajuns adesea în situația de a închide extremele Franței chiar pe linia de fund! Cu toatea astea, a apărut la finalizare și doar ghinionul l-a privat de încă un gol, pe lângă cel marcat din penalti.

Popa

Generos în efort, a fost unul dintre cei mai buni de pe teren. L-a hărțuit pe Evra și l-a dublat, nu o dată, pe Săpunaru. Nu a apărut la finalizare, dar meciurile viitoare îi vor da ocazia să o facă.

Andone

Combativ și lipsit de complexe, a luptat corp la corp cu puternicii fundași francezi și a fost primul la pressing în echipa noastră. Periculos la fazele fixe, puțin i-a lipsit să marcheze în debutul partidei.

Dintre rezerve, Alibec a fost cel care și-a lăsat cel mai mult amprenta asupra meciului. A deviat pentru Stanciu la faza penaltiului și a fost remarcat de gazde pentru artificiile făcute pe teren. Aruncați în joc să țină departe presiunea franceză, Chipciu și Torje au fost și ei, ca și restul colegilor lor, simpli spectatori la execuția de kinogramă a lui Payet.