Interviu | Camelia Potec, despre Mondialul de Natație și evoluția lui Robert Glință: „În momentul în care intră în concurs, se transformă”

Înaintea Campionatului Mondial de Natație, care are loc între 12-28 iulie în orașul sud-coreean Gwangju, am stat de vorbă cu Camelia Potec despre așteptările pe care le are Federația de Natație și Pentatlon Modern de la acest concurs, despre cum trăiește un președinte de federație competiția sportivilor și cum vede drumul lui Robert Glință spre Tokyo.

Opt sportivi reprezintă România la Mondialele de Natație: Robert Glință, Daniel Martin (campion european de juniori în 2018, la 100 de metri spate și câștigător a două medalii de argint la Jocurile Olimpice de Tineret de la Buenos Aires din 2016), George Rațiu și Maria Claudia Gâdea (medaliată cu aur la 400 m mixt la FOTE Tbilisi 2015) în intrecerile de înot, Angelica Muscalu, Antonia Pavel, Cătălin Cozma și Constantin Popovici, în competiția de sărituri în apă, Constantin Popovici și Cătălin Preda, în concursul de sărituri de la mare înălțime (27 m).

Angelica Muscalu și Antonia Pavel, în vârstă de 15, respectiv 16 ani, s-au calificat duminică în finala la sărituri, sincron, unde s-au clasat pe locul 11.

Așteptările înaintea Campionatului Mondial

La seniori clar mergem cu obiective mărețe, ne dorim un loc cât mai aproape de podium, dacă nu chiar podium pentru sportivul deja calificat la Jocurile Olimpice. Robert Glință tinde către un loc cât mai sus, de ce nu o medalie, dar fără a avea presiunea nici a baremului de calificare la Jocuri, nici a medaliei, pentru că important e la Tokyo ce se întâmplă.

Mai avem un sportiv care merge în primul rând la realizarea baremului de calificare la Jocurile Olimpice, iar cu timpii aceștia pot fi ambii în finala mondială. Iar în finală se poate întâmpla orice.

Avem și sărituri în apă, patru săritori care și ei speră la un loc cât mai sus. Dar aici lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că un rezultat foarte bun înseamnă o finală mondială la sărituri în apă, pentru că sunt și foarte tineri. Avem două fete junioare, și pentru ele ar însemna un lucru extraordinar dacă prind această finala mondială. Și îl avem pe Constantin Popovici, care deja e un sportiv consacrat, dar care a fost accidentat și care are șanse destul de mici să se califice, sau să-și îndeplinească obiectivul pentru care mergea acolo, și anume calificarea la Jocurile Olimpice. Dar asta nu înseamnă că nu-l susținem în continuare și nu va participa la acest Campionat Mondial, tocmai pentru a-și câștiga din nou încrederea că poate ajunge acolo.

Cei de la sărituri se antrenează la Sibiu și Bacău, fetele s-au mutat cu școala deja la Bacău, doar cele două locații le avem momentan, până se deschide Bazinul de la Otopeni. Când? Bună întrebare. Sperăm că până la sfârșitul anului. Noi am tot sperat de la începutul lui 2019 să putem să ne antrenăm acolo. Acum sperăm să ne antrenăm măcar înainte de Jocurile Olimpice. Avem și Izvorani ca bază de pregătire pentru înot, dar vrem să facem acest centru și cu înot și cu sărituri, de aceea Otopeniul era important.

Iar la Mondialele de juniori sperăm la locuri cât mai multe în finală, pentru că este generația pe care ne bazăm pentru Paris 2024, sunt juniorii de astăzi și cei care participă la FOTE. Chiar dacă la juniori nu avem o generație care poate merge la medalii la acest Campionat Mondial de juniori, la FOTE avem o generație de copii foarte talentați, care merg deja la medalii. Și vor fi îndeajuns de mari pentru Paris.

Despre Robert Glință

Robert este foarte bine ca evoluție, este foarte încrezător, are în spate o echipă foarte mare și foarte bună de profesioniști, de la nutriționist la psiholog. A fost strânsă cu eforturi și din partea noastră, a Federației, și din partea COSR, dar să nu uităm că este cel mai bun sportiv al nostru, cel mai bun înotător în momentul de față și cu șansele cele mai mari de a câștiga o medalie la Jocurile Olimpice. Și atunci vom face tot ce ține de noi să-i oferim necesarul de care are nevoie ca să fie liniștit, să se pregătească.

Cum vede Federația plecarea și întorcerea lui din SUA 

Știind calitățile lui Robert, știind ce poate face, mi-a fost foarte frică să nu-l pierdem. În momentul în care ai un talent atât de mare, trebuie să-i expui toate argumentele. Eu i le-am expus, a fost decizia lui, am respectat-o. L-am susținut în continuare cu tot, vorbim de întreaga Federație, cu tot cu antrenorul din SUA. A venit înapoi, și n-a venit într-o stare foarte bună, a avut nevoie de o săptămână, două, o perioadă în care a stat cu părinții și probabil s-au gândit la ce-a mers bine, ce-a mers rău, ce urmează. După care ne-a spus că dorește să rămână în România și ne-a întrebat cam care ar fi variantele de susținere aici în țară și am găsit soluții.

Cum gestionează Robert presiunea

El e o persoană care conștientizează lucrurile acestea și este un om de concurs, în momentul în care intră în concurs, se transformă. Întotdeauna el dă 110%, mai mult decât are în pregătire. Este un om foarte competitiv. Poate de aceea a și avut problemele de sănătate, de suprasolicitare, pentru că n-a fost destul de pregătit și în concurs dădea mai mult decât putea duce. Și de aceea a avut nevoie de acele luni de pauză, în care pur și simplu organismul nu mai rezista să se refacă și tot timpul era încărcat.

Acum bineînțeles că va avea presiunea proprie, nu din afară. Eu încerc să vorbesc cât mai puțin despre obiectivele noastre, de medalie, pentru că știu că automat orice interviu care va apărea că natația merge la medalie, cu siguranță el se va gândi că medalia aceea trebuie câștigată de el. Știe lucrul acesta, dar cu cât apar mai multe interviuri, sau afirmații ale mele, cu atât va simți presiunea în momentul în care le va auzi sau le va citi. Eu cred că toată lumea știe că noi avem ca obiectiv medalie, el știe asta. Dar el își va pune presiune cu siguranță la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În primul rând, pentru că a fost deja la o ediție, pentru că are deja o finală olimpică și pentru că se va gândi că n-a muncit degeaba patru ani, n-a trecut prin toate momentele acestea de schimbare, dificile, șamd, ca să aibă un rezultat mai prost. Cu toate că trebuie să fie extraordinar de onorantă participarea la orice ediție a Jocurilor Olimpice, el este un campion și va merge cât mai sus, nu doar să participe.

Deci va avea o mică presiune, eu sper să n-o aibă în serii și în semifinală, pentru că e important să meargă mai departe. Dar în finală, nici nu vreau să mă gândesc, cred că o să fim toți cu emoții foarte mari. Emoțiile din afară sunt cu totul și cu totul diferite, ai incertitudinea aceasta. Ca sportiv de performanță mai știi de la încălzire, știi cum te-ai trezit, cum ai dormit cu o noapte înainte, parcă și simți că o să fie rău sau bine, dar o să-ți impui să cauți să fie bine. Dar din afară e altceva, și sportivul n-o să-ți spună niciodată adevărul. Și atunci fiecare o să fim în alte părți ale bazinului și o să trăim cum o să putem și cât o să putem. Suntem o echipă, ne asumăm și alea bune și alea mai puțin bune, mergem înainte. Dar ce va depinde de noi până acolo, ca membri în echipa aceasta a natației, vom face tot posibilul să-i oferim mijloacele pentru a se pregăti.

Foto: Federația de Natație