Helle Thomsen: „Avem multe jucătoare incredibile, dar avem nevoie de timp să jucăm ca o echipă.” CSM și-a prezentat echipele

Handbalul de nivel înalt s-a întors în Sala Polivalentă înainte de începerea sezonului. Joi seara, CSM București și-a prezentat echipele de handbal feminin și masculin printr-un eveniment spectaculos, Handball Fest 2017. Fanii bucureșteni au văzut pentru prima oară handbaliști și handbaliste de renume transferați în această vară – printre care Cristina Neagu, Amanda Kurtović, Marit Malm Frafjord sau Garcia Robledo, campion mondial cu Spania – dar și două dintre cele mai puternice echipe din Europa: Rostov Don (feminin) și Barcelona (masculin), venite la București pentru partidele amicale cu echipele CSM-ului.

Echipa feminină, antrenată de daneza Helle Thomsen, a remizat cu Rostov Don, 25-25, în timp ce băieții antrenați de ibericul Pablo Campos Sunen au pierdut cu Barcelona lui Xavier Pascual, 26-33.

**

Fetele au intrat primele în scenă, în uralele celor 4.000 de suporteri nerăbdători să le vadă în primul meci și în noua formulă. A fost o vară plină din punct de vedere al transferurilor, câteva luni în care CSM s-a întărit echipa și și-a consolidat ambițiile de fostă câștigătoare a Ligii (care vrea să repete experiența). O vară care a adus-o pe bancă pe Helle Thomsen, antrenoarea daneză care a condus Olanda spre vârful handbalului mondial, dar și șase jucătoare noi: Marit Malm Frafjord, Nathalie Hagman, Amanda Kurtović, Sabina Jacobsen, Aneta Udriştioiu și pe mult așteptata Cristina Neagu, întoarsă în România după patru ani la Buducnost.

Dar a fost o vară în care CSM a și pierdut multe jucătoare de bază: Linea Torstenson și Carmen Martin, transferate la OGC Nice, Aurelia Brădeanu și Cristina Vărzaru, retrase din activitate. Așa că echipa care a apărut joi seară în fața suporterilor a fost una mult schimbată, aflată la începutul perioadei de pregătire; o echipă care mai are nevoie de timp, de antrenamente și de meciuri ca să sudeze relații de joc și să ajungă la nivelul la care își propune.

Iar în meciul cu Rostov Don, un grup mult mai omogen, s-a văzut tocmai această lipsă de coeziune din jocul bucureștencelor, care au fost conduse tot timpul, uneori și la cinci goluri, și au alergat mereu după egalare. Au reușit-o abia în ultimul minut de joc, prin golul Majdei Mehmedovic, care a închis tabela la 25-25. Au fost greșeli și nesincronizări, mingi scăpate cu ușurință, dar și pase și goluri spectaculoase, frânturi din ce vor vedea în viitor spectatorii la meciurile unei echipe cu astfel de jucătoare.

Deși a fost un meci amical, ambele echipe și-au dorit să câștige, iar încrâncenarea s-a simțit și-n tribună. Suporterii au așteptat cu înfrigurare prima gol al lui Neagu în tricoul CSM-ului, apoi l-au aplaudat îndelung când a venit, în minutul 13 (în total, interul stânga a marcat șase goluri, cele mai multe ale echipei). Unii dintre ei au tremurat la fiecare atac al braziliencei Anei Paula Rodrigues (fostă jucătoare a CSM-ului și cea mai bună marcatoare a meciului, cu șapte goluri) sau al interului dreapta Katarina Bulatovic, nou transferată la Rostov (cinci goluri), iar la final au tras concluzia: „Au fost prea relaxate. Bine, a fost și primul meci. Trebuie să aibă antrenoarea cap să le lege.”

Iar pe bancă, Helle Thomsen a simțit din plin tensiunea din tribună; după meci a mărturisit că pe final și-a dorit mult să egaleze și chiar să câștige, pentru că publicul i-a transmis energia asta.

„Atmosfera a fost incredibilă, așa mulți oameni au venit la un meci amical că în ultimul minut îmi doream să câștig. Oamenii și fanii de aici sunt fantastici, m-au surprins, pentru că în Danemerca nu e așa. Se simte că e un club mare, cu fani buni. Ultima oară am jucat aici ca adversar și atunci nu mi-au plăcut fanii, pentru că au fost foarte duri cu noi. Dar acum mi-a plăcut mult, m-au luat prin surprindere. Îmi place în România.”

Helle ne-a vorbit și de presiunea pe care o simte orice jucător sau antrenor când semnează cu un club ca CSM, și de cum e pentru ea, ca antrenor, să gestioneze un vestiar cu așa multe jucătoare talentate.

„Bineînțeles că e multă presiune dacă semnezi un contract cu CSM. Avem multe jucătoare bune, dar le-am spus fetelor că Rostov are aceeași echipă ca anul trecut, au transferat-o doar pe Bulatovic vara asta. În plus, au jucat deja șase meciuri de pregătire, așa că e bine că am fost egale cu ele deocamdată. Avem nevoie de mult timp, dar cred că avem acest timp și putem construi pas cu pas.

Avem așa multe jucătoare fantastice, și fiecare din ele are idei bune despre handbal, sunt foarte inteligente. Pentru mine, e important să le ajut să joace împreună. Nu pot să mă plâng că e greu să fac asta, dar trebuie să le ajut să joace ca o echipă. Avem nevoie de timp, dar sunt entuziasmată, nu mă plâng.”

Meciul din afara sălii

În pauza dintre cele două meciuri, spectatorii s-au revărsat pe esplanada din fața Polivalentei, fugind de căldura sufocantă din sală, dar și dornici să ia un autograf de la vedetele CSM-ului, anunțate că vor ieși să cunoască fanii după meci. Zeci de copii, unii îmbrăcați deja în echipamentul nou, turcoaz, cu numele noilor vedete Kurtovic sau Neagu pe spate, le-au așteptat nerăbdători, în timp ce părinții încercau să le tempereze entuziasmul. „Știu că își dorești mult să faci o poză, dar trebuie să fii conștient că sunt șanse să nu reușești”, i-a spus un tată băiatului lui, care ținea strâns în mâini broșura de prezentare a echipei.

Când handbalistele au apărut, copiii le-au scandat numele, le-au înconjurat și le-au asaltat cu blițuri, iar unele nici n-au mai ajuns în zona amenajată de organizatori pentru autografe.

Privindu-i cum roiesc în jurul unor handbaliste într-o zi caniculară de august, și cum exclamă bucuroși că „Am luat autograf de la cea mai bună jucătoare a lumii!”, îți amintești de vocea de la radio de pe drum care enumera câteva dintre evenimentele culturale din aceeași seară – concerte, piese de teatru, lansări și expoziții –, enumerare care te făcea să te întrebi câți oameni ar veni la un meci de handbal dintr-o sală fără aer condiționat a unei echipe care încă își construiește identitatea de echipă-fanion a capitalei. O echipă care a câștigat Liga Campionilor, dar care nu are încă o galerie devotată, o sală unde să se antreneze și un public fidel, care să umple scaunele meci de meci, ca în orășelele de provincie cu mai mare tradiție.

Cum spunea Nicolae Luca, team-managerul echipei acum doi ani, CSM e încă o echipă tânără (anul acesta a împlinit 10 ani de existență, doar de trei joacă la cel mai înalt nivel), care are nevoie de timp pentru a cuceri și educa publicul, timp în care să arate un handbal calitativ și să fie constantă în rezultate. Luca ne spunea atunci că sunt mai multe motive pentru care bucureștenii nu sunt încă atașați de echipa de handbal, cel puțin nu ca în alte orașe care respiră acest sport, cum erau pe vremuri Baia Mare sau Vâlcea: în primul rând, pentru că locuitorii capitalei au și alte alternative, atât sportive (echipe de fotbal în Liga 1, baschet, volei, alte sporturi), cât și culturale (cinematografe, teatre și multe alte evenimente).

Iar dincolo de a veni la sala de sport, Luca spunea că e important ca spectatorii să se atașeze și să se identifice cu echipa. „Suntem echipa Bucureștiului, ne și numim Orașul tău, echipa ta. Suntem echipa tuturor bucureștenilor, nu a unui sector, jucăm pentru toți spectatorii.”

Încă nu e clar câți dintre spectatori vin la meciurile CSM-ului pentru a susține echipa orașului sau pentru a vedea handbaliști și handbaliste de top. Dar probabil că ăsta e primul pas din drumul de care ne vorbea Luca: să vină și să se atașeze, treptat, de echipă. Poate și de asta, de când a sosit la București, Neagu a repetat cu fiecare ocazie că speră să vină cât mai mulți spectatori, la fiecare meci.

Noul proiect de la CSM și debutul lui Andrei Buzle la Barcelona

În timp ce afară fetele încă semnau și făceau poze, în sală era prezentată noua echipă masculină a CSM-ului, care a trecut și ea prin schimbări importante în această vară. Opt jucători noi au fost aduși la București, printre care Garcia Robledo, campion mondial cu Spania, dar și un nou antrenor, Pablo Campos Sunen, tot din Spania, semn că ambițiile și așteptările sunt mai mari și de la echipa de băieți, care nu a câștigat încă Liga Națională.

La fel ca fetele, băieții au avut un meci de prezentare spectaculos, întâlnind Barcelona lui Xavier Pascual, selecționerul României. Cea mai galonată echipă din Europa (nouă Ligi ale Campionilor) a condus tot meciul, fără să forțeze, dar handbaliștii de la CSM s-au ridicat de multe ori la nivelul stelelor Barcei, ținându-se aproape pe tabelă până aproape de final (chiar și la unul sau două goluri). Golurile și fazele spectaculoase au curs când de-o parte, când de alta, aplaudate de suporterii care au avut șansa să vadă la București o echipă abonată la Final4.

Aplauzele s-au întețit când pe teren a intrat românul Andrei Iosif Buzle, transferat în această vară de Barcelona. Tânărul de 18 ani, originar din Sânnicolau Mare, a debutat astfel la echipa de seniori a Barcei chiar acasă, în fața suporterilor români. Încurajat tot timpul de echipa tehnică și de coechipieri, Buzle n-a reușit să înscrie, dar a obținut o lovitură de la 7 metri.

„Am rămas fără cuvinte când am auzit propunerea de a semna cu Barcelona, pentru că nu oricine primește această șansă. Cu toate acestea nimeni nu îmi garantează că o să și joc pentru ei; totul ține de mine și cred că prin multă muncă voi ajunge și să joc,” ne spunea înainte să plece spre Barcelona.

La final, copiii au năvălit pe parchet pentru a se poza cu starurile Barcelonei, încheind o seară plină pentru handbalul bucureștean, o avanpremieră a ce va urma în sezonul care stă să înceapă.