Despre banii din Liga 1: cine-i mai face, într-un campionat care cântărește cât sigla de pe tricoul Barcelonei?

Într-un contract considerat istoric, al doilea cel mai mare din fotbalul profesionist, firma japoneză Rakuten și-a cumpărat, pentru 55 de milioane de euro per sezon (plus bonusuri variabile), privilegiul de a-și pune sigla pe unul dintre cele mai iubite tricouri de joc din lume, cel al Barcelonei.

La doar câteva zile după anunțarea marii lovituri intermediate de cunoscutul antreprenor și jucător al Barcelonei, Gerard Pique, Liga Profesionistă din România face publice bilanțurile financiare ale cluburilor de fotbal din Liga 1 în 2015.

Studiu de caz: Liga 1 versus FC Barcelona

Coincidență, suma deal-ului de sponsorizare a Barcelonei e în măsură să ne dea puțin context despre un fotbal românesc de la care avem în continuare, probabil, așteptări supradimensionate în raport cu situația sa reală. Asta pentru că, potrivit Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), întreg fotbalul profesionist din România a generat, în 2015, venituri la vedere de 56 de milioane de euro, aproape cât vor primi catalanii de la sponsorul principal de pe tricou.

Pornind de la această comparație, am studiat Auditul anual pe 2015 al Barcelonei pentru a găsi și mai mult context. O nouă coincidență: banii obținuți de FC Barcelona doar din vânzarea de bilete pe „Nou Camp” se ridică la suma de 56 de milioane de euro. Tot fotbalul din România face exact banii pe care îi dau suporterii Barcelonei ca să își vadă echipa la joc (vreo 30 de meciuri în fiecare an).

Potrivit Ligii Profesioniste de Fotbal, structura veniturilor din fotbalul nostru este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări și publicitate – 19% (din care aproximativ 55% sunt venituri cu părți afiliate), drepturi de difuzare – 40%, venituri de la UEFA – 9%, venituri/subvenții de la autoritățile locale – 20%, alte venituri – 9%.

Până să trecem la analiza datelor de la noi, uite încă o comparație cu FC Barcelona. Campioana Spaniei are o structură a veniturilor (679 milioane de euro în sezonul 2015-2016) de tipul: bilete și cotizații – 26%, marketing și sponsorizări – 39%, drepturi de televizare – 25%, transferuri și alte venituri – 10%. Concluzia e limpede: în România, banii publici țin loc de marketing, în vreme ce sumele obținute din bilete sunt de 10 ori mai puțin importante în structura veniturilor decât la un club de top.

Dependenți de TV, de UEFA și de banii publici

Practic, în lipsa unei strategii de atragere a publicului la stadion și în condițiile inexistenței (cu rare excepții) a unui marketing profesionist la nivelul cluburilor și chiar al Ligii, ca ansamblu, Liga 1 e dependentă de banii din televizări și din veniturile de la UEFA, care se rostogolesc, în parte, în transferuri interne din care mai profită și cluburile care nu ajung să joace în Cupele Europene.

“Singura șansă ca noi să supraviețuim este să intrăm, măcar din doi în doi ani, în gruple Europa League. La banii care sunt acum acolo, dacă faci și niște puncte, ți-ai asigurat pe doi ani bugetul ca să te poți bate la titlu și ca să te poți autofinanța”, îmi explica, înainte de începutul sezonului, Dani Coman, președintele campioanei Astra Giurgiu. Bilanțul LPF îl confirmă, căci participările europene înseamnă o zecime din întreaga Liga 1.

Cealaltă dependență problematică și discutabilă a fotbalului de la noi, cea de banii publici, e ilustrată chiar de una dintre marile aberații pe care raportul LPF le devoalează: cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri în Liga 1 sunt FC Steaua (8 milioane de euro), urmată de Pandurii Târgu Jiu și ASA Târgu Mures. Locurile doi și trei ale acestui clasament au intrat, chiar din 2016, în insolvență după pierderea finanțărilor, care veneau – exact! – tocmai din bani publici. Ambele echipe riscă să dispară de pe harta fotbalului românesc chiar din această iarnă.

După ce a pierdut venituri de 10 milioane de euro față de 2014, bilanțul anului viitor ar putea fi și mai slab pentru Liga 1, țeava de scurgere a banilor publici înspre fotbal fiind cercetată momentan de către Direcția Națională Anticorupție în mai multe spețe.

Bogații unei ligi sărace

Potrivit datelor, doar cinci cluburi din Liga 1 au înregistrat profit net în 2015: FC Viitorul Constanța (1,2 milioane de euro), Gaz Metan Mediaș (520.000 de euro), FC Botoșani (125.000 de euro), Pandurii Târgu Jiu (89.000 de euro) și FC Dinamo Bucuresti (profit din reducerea datoriilor în insolvență). Gică Hagi demonstrează încă o dată viabilitatea proiectului său de durată, pe care l-a adus, iată, la profit după doar câteva sezoane de Liga 1 și fără să fi jucat încă în Europa.

Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, în topul cluburilor stau FC Steaua, FC Dinamo (ambele jucând meciurile-cheie pe Arena Națională) și FC Botoșani, în timp ce, în funcție de veniturile din sponsorizări și publicitate, se diferențiază FC Dinamo (peste 1,3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1,2 milioane de euro) și Viitorul Constanța (peste 780.000 de euro).