Miracolul de Crăciun: Bristol o învinge în ultima secundă pe Man Utd, pune acum vizorul pe vecina City

Danny Coposescu 21 decembrie 2017

Într-un fel, oficialii de la Football League au cel mai uşor job din lume. Atât de uşor, încât îşi pot permite să o dea în bară mai des decât Rashford şi Ibrahimovic contra lui Bristol City. Pot să schimbe sponsorii ca şosetele, până când nimeni nu mai ştie exact cum se numeşte Cupa Ligii (sau ce focului o fi Carabao). Pot să alieneze suporterii prin propuneri din ce în ce mai puţin demne pentru o competiţie serioasă, cum ar fi ideea genială de a implica echipele de juniori ale giganţilor din Premier League. Pot să transforme o simplă tragerere la sorţi într-un dezastru care să tragă în jos şi Twitter.

Dar câtă vreme o echipă din liga secundă pune la pământ patru adversari din cel mai bogat campionat din lume şi ajunge în semifinale, Cupa Ligii rămâne vie şi sănătoasă. Cât timp există un exemplu de giant killing ca cel de pe „Ashton Gate”, unde Bristol a eliminat-o pe United, deţinătoarea trofeului, nimeni nu-i poate lua şarmul.

Un film din altă eră

S-au împlinit 130 de ani de la deschiderea arenei pe care Bristol City joacă din 1904 încoace. Având în vedere ce s-a întâmplat în meciul de aseară, e imposibil să nu includem şi detaliul ăsta. Pentru că s-a dovedit a fi platoul perfect pentru un scenariu exact cum ne place cel mai mult în fotbal (cât timp nu suntem fani Man Utd).

Niciunul dintre cele 27.000 de locuri n-a rămas liber pentru o întâlnire pe care probabil nici cei mai optimişti sau şpriţuiţi localnici nu şi-o puteau imagina aşa. E drept că Bristol e pe locul 3 în Championship şi se bate la promovare. Şi că Watford, Stoke şi Crystal Palace au căzut pe rând în rundele precedente, crezând că sunt favorite. Dar United rămâne United. Deci meciul părea mai degrabă un glamour tie care să umple cuferele decât o şansă reală de a ajunge în careul de aşi al unei cupe pentru prima dată în aproape 30 de ani.

Când Ibrahimovic a izbit transversala, mulți şi-au spus poate că vine imediat golul pentru oaspeţi. Când Rashford a lovit bara, probabil unul sau doi s-au gândit că cineva acolo sus are planuri mari pentru seara lor. Dar când Joe Bryan, băiatul născut la Bristol şi crescut de club, a trimis o bombă direct în vinclul porţii lui Romero, Ashton Gate a început să vadă clar contururile poveştii. O poveste pe care Mourinho a rezumat-o destul de bine: „Pentru o echipă, a fost o seară uriaşă. Pentru unii dintre jucătorii noştri, a fost o zi ca oricare alta, o zi obișnuită la birou. Câţiva probabil nici nu-şi doreau să vină la birou azi.‟

Nici golul egalizator al lui Ibrahimovic n-a putut schimba firul epic. Când se pune de un cupset, un David contra Goliath, parcă lucrurile merg de la sine spre deznodământ. Dar chiar să marchezi în ultimele secunde ale ultimului minut de prelungiri? Parcă e prea de tot.

Korey Smith a spus la final că nu marchează prea des şi trebuie să-i dăm crezare. După 131 de meciuri în tricoul roşu al lui City, avea un singur gol. Tocmai contra lui Man Utd, şi-a dublat totalul pentru clubul la care joacă din 2013. Cine scrie sfârşiturile astea!?

Ultimul fluier nu i-a dezlănţuit numai pe jucătorii victorioşi. Antrenorul Lee Johnson, care jucat ani buni la Bristol, l-a făcut titirez pe un băiat de mingi după golul lui Smith!

Întreg stadionul s-a repezit pe teren în plin extaz şi, măcar de data asta, nimeni n-a trimis forţele speciale peste suporteri, din vreo panică morală. Jucătorii au rămas să fie adulaţi, bătuţi pe spate şi ciufuliţi de un oraş întreg. Până să ajungă la cabine, Korey Smith apăruse deja în sute de selfie-uri, alături de membri ai familiei care de-abia îşi mai puteau stăpâni mândria.

Scăpat în sfârşit de oceanul uman de pe gazon, Korey Smith a fost primit de un coechipier cu un strigăt jovial: „Ce-ai făcut, mă?!”. Cam asta ne întrebăm cu toţii după magia de pe Ashton Gate.

Man City, ai fost prevenită!

De data asta, tragerea la sorţi n-a mai fost făcută în China sau la cine-ştie-ce sediu al unei corporaţii. Ceremonia (scurtă, mulţumim Cerurilor!) a avut loc chiar în interiorul arenei, în faţa entuziasmului nestăvilit al jucătorilor lui Bristol City. Mâna lui Phil Neville le-a mai scos un dar din sac: o semifinală cu Man City.

Echipa lui Guardiola poate părea invincibilă sezonul ăsta, dar liderul din Premier League s-a cam târât până în semifinale Cupei Ligii. După loviturile de departajare cu Wolverhampton, a mai urmat o nouă loterie, marţi seară, la Leicester.

E adevărat şi că Jamie Vardy egalase dintr-un penalti dubios în minutul 97 pentru a trimite meciul în prelungiri – şi că City a jucat cu echipa a doua. Dar, dacă avântul lui Bristol continuă, va fi nevoie de mai mult decât mănuşile salvatoare ale lui Claudio Bravo şi entuziasmul lui Guardiola pentru finala din februarie.

Nici Arsenal şi Chelsea, celelalte două adversare din penultimul act, n-au avut seri uşoare. Wellbeck a marcat singurul gol cu West Ham, dar asta nu se compară cu emoţiile campioanei engleze. „Stamford Bridge” a stat liniştit până în minutul 90, mulţumită lui Willian. Dar Bournemouth s-a trezit cu chef de prelungiri şi a egalat prin Gosling. Eddie Howe n-a apucat să se bucure nici 60 de secunde până când Morata a demonstrat ce înseamnă cu adevărat expresia „de la extaz la agonie“.

Motive bune, deci, să aşteptăm cu nerăbdare semifinalele de luna viitoare.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare

În sfârșit: după două decenii, un autogol incredibil îi aduce din nou Iranului o victorie la Cupa Mondială
Danny Coposescu
19 iunie

Ce final și ce finală! În prelungirile unui meci imens, Gyor câștigă din nou titlul Champions League!
Andrei Năstase
13 mai

Fum, flăcări și o petrecere anemică: concluziile unui sezon de Bundesliga cu epilog haotic
Danny Coposescu
13 mai
Top Stories

Din ultimul concurs în România înainte de Jocuri, David Popovici și-a luat energie pentru o vară plină. „Nu încerc să imit 2022, încerc să învăț de la zero”
Andreea Giuclea
24 aprilie

Drumul lui David Popovici spre Paris este o poveste despre ascensiune, adaptare și răspuns la adversitate. Despre David, cu 100 de zile înainte de Jocurile Olimpice
Andreea Giuclea
17 aprilie

„One in a million”: cea mai frumoasă zi din istoria celei mai frumoase povești din istoria sportivă a Clujului e o zi ca multe altele
Ciprian Rus
13 martie

Interviu | „Win-win situation”. Emi Cățe, cel mai valoros baschetbalist român al momentului, și relația sa specială cu proiectul „U”-BT Cluj: „Cea mai bună alegere pe care o puteam face”
Ciprian Rus
8 martie

Interviu | Andrija Stipanovic, U-BT Cluj-Napoca: „Sezonul ăsta, și atmosfera din vestiar, și cea din teren, și cea din tribune sunt atât de bune încât tot ce avem de făcut e să trăim momentul”
Ciprian Rus
12 martie

Mihai Silvășan, U-BT Cluj-Napoca: „E vorba de mentalitatea pe care o avem. Aici, singurul lucru care contează este victoria. Vrem să fim overachievers!”
Ciprian Rus
19 februarie

Interviu exclusiv Cristina Neagu: „Că oamenii s-au simțit inspirați de ce-am făcut, și am putut să ajung astfel la ei, acesta e lucrul cel mai important pe care l-am reușit”
Andrei Năstase
19 decembrie

Tricoul cu Hagi pe care nu ni l-am permis
Ciprian Rus
29 februarie

Ce thriller! Una din cele mai spectaculoase victorii din baschetul românesc: U-BT Cluj o bate la ea acasă pe campioana EuroCup, Gran Canaria
Lead.ro
1 februarie
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.

Interviu exclusiv Cristina Neagu: „Că oamenii s-au simțit inspirați de ce-am făcut, și am putut să ajung astfel la ei, acesta e lucrul cel mai important pe care l-am reușit”
Andrei Năstase
19 decembrie

Siraba Dembélé: „Să crezi în tine, în cine ești și în ce poți să faci. Să nu încerci să fii ca altcineva” I Povestea unei jucătoare speciale
Andreea Giuclea
28 aprilie

RADU COSAȘU și viața în meciurile de fotbal
Ciprian Rus
24 aprilie

„Dacă nu oferi ceva altora, ce fel de viață trăiești?” Interviu cu Walter Bolognani, tehnicianul italian care a venit în România să construiască o academie de înot la Dinamo
Andreea Giuclea
11 ianuarie

„Unul dintre cei mai iubiți dintotdeauna”: Gianluca Vialli
Ciprian Rus
6 ianuarie

Gérard Pique și modelul jucătorului-președinte: înaintea ultimului său meci pentru Barcelona, „Geri” promite că se va întoarce: „Tornaré!”
Ciprian Rus
4 noiembrie

Viorel Filimon: „Mergem prin școli și, din păcate, vedem copii care abia merg, cât să nu se împiedice, iar unii sunt aproape de obezitate. Trebuie să schimbăm asta”
Ciprian Rus
14 august

David Popovici vrea să seteze noi standarde. Și să arate că „imposibilul poate deveni posibil”
Andreea Giuclea
17 iunie

Naționala României împlinește 100 de ani. Într-un moment în care prezentul e dezamăgitor, istoria e aici să ne arate că nu e niciodată în zadar să crezi
Ciprian Rus
8 iunie

Adrian Mutu și viața inimitabilă. Note pe marginea unei scrisori de adio. Și gânduri înaintea unui meci de retragere cu adevărat meritat
Ciprian Rus
29 mai

„Scopul nostru e să creăm performeri.” Virgil Stănescu, despre GO Scholarship, un proiect gândit pentru dezvoltarea tinerilor sportivi
Andreea Giuclea
14 aprilie
LEAD © 2024

Lead este o publicație despre sport cu conținut original, premium, creat pentru noua eră în care a intrat jurnalismul digital și pentru noua generație de fani de sport.

Lead e despre cum ne influențează sportul viețile, despre temele și personajele importante, despre cum consumăm sportul și cum ne raportăm (diferit) la el în prezent.

Abonează-te la newsletter
În fiecare luni, primești pe mail o sinteză a celor mai relevante evenimente din sport, scrise pe un ton relaxat. Plus recomandări de lecturi și alte bunătăți. Nu te batem la cap cu alte motive.