„A fost un meci foarte încărcat emoțional pentru mine.” Cum a trăit Cristina Neagu victoria cu Ungaria și cum vede drumul echipei în Japonia
Andreea Giuclea 7 decembrie 2019Când s-a apropiat de poartă să bată acel ultim 7 metri de care depindea calificarea României în Main Round, Cristina Neagu a avut emoții. Știa că aruncarea ei putea trimite echipa în Main Round sau „pe un loc îndepărat de locurile fruntașe”. Știa însă și că executase perfect primele opt aruncări, și o putea face din nou.
„Poți!”, i-a spus Crina Pintea când i-a dat mingea. Așa cum îi zisese la fiecare din aruncările anterioare. („Am avut încredere în Cris la final, am mare încredere în ea, este omul nostru”, ne-a spus Crina după meciul de ieri.)
Căpitanul României a trimis tare, fără ezitare, în colțul din dreapta, printre mâinile Evei Kiss. Apoi, chiar dacă mai erau doar trei secunde din meci, a alergat înapoi în apărare, cu pumnii încleștați ridicați în aer. Când a auzit fluierul final, s-a prăbușit plângând pe parchet, cu aceiași pumni strânși în care erau adunate parcă toate emoțiile și încărcătura meciului, toată greutatea ultimului an, când a muncit să revină după operația la genunchi din ianuarie, toate amintirile din meciul trecut cu Ungaria, când se prăbușea, pe parchetul unei alte săli, din Nancy, plângând de durere, conștientă că și-a rupt ligamentul încrucișat.
Pentru că oricât a încercat, n-a putut să-și scoată din gând accidentarea din acel meci, cum a spus la o zi după victoria cu Ungaria:
„Ieri a fost un meci foarte încărcat emoțional pentru mine. Vrând-nevrând, mă gândeam la partida de anul trecut, în care m-am accidentat grav. Se face aproape un an de la acea partidă și cumva n-am putut să stăpânesc acele emoții, n-am putut să pun deoparte 100% acele gânduri înainte de meci.”
În plus, era importanța meciului. „Știam și că e o partidă foarte importantă pentru noi, din nou decisivă. Chiar dacă anul trecut ne pregăteam de semifinale, anul acesta însemna să rămânem în competiția importantă, să jucăm în Main Round.”
Și dacă în urmă cu un an era singură pe parchet, fetele privind-o îngrijorate din picioare, și doar Crina Pintea o ținea strâns de umeri, acum întreaga echipă s-a aruncat grămadă peste ea, au strâns-o în brațe și au sărbătorit împreună o calificare în care puțini mai credeau la pauză, când erau conduse cu șase goluri.
Dar ele au crezut. Iar ăsta, spune Cristina, e principalul câștig pentru echipa tânără a României.
„Pentru noi, meciul de ieri a fost extrem de stresant. Numai noi știm ce-a fost în sufletul nostru la pauză, când eram conduse cu 6 goluri. Însă fetele au crezut până la capăt în această victorie și atunci când crezi cu adevărat, lucrurile se și întâmplă. (…) Am văzut ieri niște lucruri în timpul meciului, am avut conexiune cu fete cu care nu am jucat până acum. Am văzut fete care se uitau în ochii mei și-mi spuneau: Cris, sunt aici liberă sau îți fac un block, vino pe partea asta, lucruri pe care nu le-am avut până acum în turneu și asta înseamnă mult, înseamnă că echipa se maturizează și se omogenizează ușor, ușor, deși timpul a fost foarte scurt.”
„Această echipă a văzut ieri că poate să joace mult mai bine”
Ce le-a spus la pauză colegelor ei? „Le-am spus să rămânem pozitive și că e foarte important să ne apropiem la o diferență de scor mai mică. La un avans de 5-6 goluri ele sunt mult mai relaxate. Le-am zis: haideți să venim la 2-3 goluri, să vedem ce se întâmplă, să punem presiune pe ele și vom vedea cum reacționează. Lucru care s-a întâmplat, chiar observam de pe bancă, în repriza a doua, că Ungaria pur și simplu nu mai știa ce să facă în atac, efectiv nu mai aveau soluții.”
Iar la final, când le-a îmbrățișat pe toate, încă cu lacrimi în ochi, le-a spus din nou, cum le spune de fiecare dată, că pot mai mult.
„La final, le-am spus că sunt foarte mândră de ele și că asta îmi doresc să văd de la echipa națională, pentru că echipa asta poate mai mult decât își imaginează lumea. (…) Sunt foarte mândră de felul în care au luptat fetele. Chiar dacă eu am înscris ultimul gol, echipa a fost fantastică și a crezut până în ultima secundă și am obținut o victorie mare.”
Cât de multă încredere oferă o astfel de victorie tinerelor jucătoare ale României? „Cred că se vede deja de la antrenamentul de azi, că fetele se simt altfel, sunt mult mai pozitive, mult mai încrezătoare. Pentru fetele tinere cred că înseamnă că această echipă are încredere în ele și că pot mult mai mult decât au arătat până acum. Personal, din acest motiv sunt foarte bucuroasă, că această echipă a văzut ieri că poate să joace mult mai bine decât o făcuse în meciurile anterioare și că poate să fie o surpriză plăcută la acest turneu.”
Ce-ar vrea să câștige echipa mai departe? „Aș vrea să mai câștige niște puncte la acest Campionat Mondial, putem ajunge chiar în 1-8, în anumite conjuncturi, e clar că nu mai suntem doar la mâna noastră. Eu cred că următoarele trei meciuri trebuie să le privim un pic mai relaxate, să dăm ce avem mai bun și dacă putem să câștigăm și să facem puncte cu atât mai bine. (..) Indiferent de ce-o să se întâmple mai departe în acest turneu, cred că n-am dezamăgit, nu ne-am facut de râs. Totuși, suntem în primele 12 echipe de la acest turneu și avem șansa să fim chiar pe un loc mai bun. Și cred că nu e puțin lucru, dacă ne uităm că echipe ca Franța sau Brazilia nu sunt în primele 12.”
„Nu trebuie să mai existe absolut nicio presiune asupra noastră”
Despre rolul de coordonatoare a jocului pe care îl preia tot mai des, Cristina spune că „oamenii care cunosc handbalul cu adevărat își dau seama ce fel de jucătoare sunt eu. Oamenii cred că eu sunt o marcatoare pur sânge și ăsta e rolul meu pe teren, însă eu niciodată nu am văzut lucrurile așa. Îmi place să marchez, oricui îi place, însă la fel de mult îmi place să-mi pun colegele în poziții favorabile și lucrurile să se întâmple bine pentru echipă, asta e cel mai important. Atâta vreme cât pot să dau o pasă de gol și nu un gol, sunt la fel de fericită.”
Implicată și în discuțiile tactice la time-out-uri, căpitanul României spune că n-a fost surprinsă de jocul bun 7 contra 6 făcut de România cu Ungaria: „Uneori, când joci fără portar și faci o greșeală sau două și iei două goluri din poartă în poartă, care sunt considerate foarte ușoare, oamenii au tendința să critice foarte repede. Însă dacă nu antrenezi un lucru și nu crezi în el, nu are cum să se întâmple. Iar noi am crezut în asta, pentru că am tot antrenat această tactică, chiar dacă am luat gol din poartă în poartă și împotriva Muntenegrului, și împotriva Spaniei, am continuat să credem, pentru că noi am găsit soluții foarte bune. Nu întotdeauna contează doar golul, contează să găsești soluția favorabilă de șut; dacă e să ratezi, asta e. Noi, sportivii de meserie, știm mai bine aceste lucruri tehnice și tactice, iar noi am crezut în acest 7 contra 6, pentru că la fiecare meci, deși am primit goluri ușoare, am și avut soluții favorabile de aruncat la poartă.”
Despre meciul cu Rusia și ce urmează pentru România în Main Round, Cristina spune că nu crede că echipa trebuie să mai joace cu presiune: „E clar că Rusia e echipa favorită, e și în pole position pentru semifinale, noi venim ca echipă care s-a calificat în ultimele secunde în Main Round, dar asta nu înseamnă că o să intrăm deja învinse în teren. Din contră, sper să intrăm mai relaxate, gândindu-ne că putem face o surpriză frumoasă și dând ce avem noi mai bun. Nu avem absolut nimic de pierdut în aceste meciuri, suntem în continuare la Campionatul Mondial, jucăm meciuri puternice și din punctul meu de vedere nu trebuie să mai existe absolut nicio presiune asupra noastră.”
**
România va întâlni Rusia, Suedia și Japonia în grupele principale. Primul meci e duminică, cu Rusia, antrenată de fostul selecționer Ambros Martin.
Rusia și Spania vor deshide grupa de șase cu 4 puncte, Muntenegru și Suedia intră cu două, în timp ce România și Japonia pornesc fără puncte.
Franța, campioana europeană și mondială en-titre, învinsă vineri de Danemarca, e marea absentă a grupelor principale.
Programul României în Main Round:
Duminică, 8 decembrie, 08:00 – România – Rusia
Marţi, 10 decembrie, 13.30 – România – Suedia
Miercuri, 11 decembrie, 11:00 – România – Japonia
Imagini: FRH
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 3 săptămâni