Kim Rasmussen, antrenorul Ungariei, despre întâlnirea cu România: „Va fi un meci cu totul diferit de Trofeul Carpați. Acum joacă Neagu și e spectacolul ei”

Andreea Giuclea 11 decembrie 2016
Fast
Împarte cu alții acest articol

Sâmbătă seară, după ce antrenamentele României și Ungariei au fost întrerupte de o alarmă falsă de incendiu – echipa lui Ambros Martin a fost evacuată din sală cu 40 de minute mai devreme – am discutat cu Kim Rasmussen despre parcursul Ungariei, al României și despre meciul de duminică (ora 19.30). Multe din gândurile sale se îndreaptă către Cristina Neagu, starul României, pentru că vede jocul României depinzând mult de interul stânga.

„Va fi un meci total diferit de Trofeul Carpați, pentru că acum joacă Neagu. Am spus-o tuturor: România are foarte, foarte multe handbaliste talentate și suporteri incredibili, dar atunci când Neagu joacă, e spectacolul ei. E totul despre ea. Ea are mingea și ia deciziile, iar celelalte jucătoare aleargă pentru ea. Când joci cu o jucătoare așa incredibilă ca ea, normal că vrei să-i dai mingea, ca să ia decizia. E atât de bună încât se asigură de cele mai multe ori că România câștigă.”

Rasmussen a analizat bine România și are planul făcut, o strategie centrată pe starul României. „Am ideile mele, au funcționat uneori împotriva ei, alteori nu. Vom vedea în ce formă e la ora meciului, dar trebuie să fim pregătiți și pentru celelalte.”

Ce alte pericole vede, în afară de Neagu? „Pe cele care înscriu cele mai multe goluri, evident. Trebuie să avem grijă și la Eliza Buceschi, când înscrie e mereu din mâinile lui Neagu. Toate pasele de gol vin de la ea, poate nu ultima, dar dacă cineva de pe extremă e liberă, e pentru că Neagu a câștigat niște bătălii.”

„România are o defensivă tare, sunt acolo jucătoare înalte și puternice. Are portari foarte buni. Nu e o echipă ușor de bătut. Trebuie să găsim puținele slăbiciuni din defensivă și să vedem dacă putem profita, să creăm presiune.”

Rasmussen, fost antrenor al lui CSM, cu care a câștigat Champions League anul trecut, cunoaște bine echipa României, dar nu crede că ăsta e un avantaj, așa cum nu-i un avantaj nici faptul că selecționerul Ambros Martin (antrenorul lui Gyor) le știe pe jucătoarele din Ungaria. „În final, nu contează. O cunosc pe Oana Manea, știu cum joacă, dar e așa de bună că nu contează. Toată lumea știe cum joacă toată lumea. Toată lumea știe cum joacă Heidi Loke, dar tot e cea mai bună. Toți știu cum joacă Cristina Neagu, dar e atât de bună că tot câștigă.”

„În final, sunt micile detalii care contează: lovești bara și iese afară sau intră în poartă? Prinzi mingea respinsă de portar? Ai ghinion să-ți scape o minge? De obicei, astfel de mici detalii pot crea un avantaj pentru o echipă în astfel de meciuri.”

„Suntem clar underdog-ul”

Danezul e convins că Ungaria pornește cu șansa a doua în toate cele trei meciuri. „Dar uneori nu e rău să pornești cu șansa a doua, te relaxezi, poți juca mai liber.”

Ce-și propune, astfel, de la meciurile care urmează în grupa principală, e ca echipa sa –  tânără și neexperimentată – să câștige experiență împotriva celor mai bune echipe din lume. „Toate cele trei echipe cu care vom juca în Main Round sunt între cele mai bune din lume. Așa că scopul nostru în aceste meciuri e să creștem și să învățăm despre noi. Nu ne gândim la semifinale sau locul trei. Luăm fiecare meci când vine și încercăm să devenim mai buni și mai inteligenți. Dar în timpul jocului vom face tot ce putem ca să câștigăm.”

Despre așteptările de acasă, Rasmussen spune că nu citește presa și nu știe dacă există sau nu presiune. El nu o simte, pentru că Federația îl susține. „Avem un plan pe patru ani și știu că au răbdare. Oricine știe puțin handbal vede ce jucătoare ne lipsesc, câte accidentări avem. Dacă vezi ce echipă avem și încă suntem în grupa principală, înseamnă că am reușit să ne îmbunătățim de la meci la meci – ăsta e scopul meu.”

Faptul că în România, angrenată într-un proces similar de reconstrucție și schimbare de generații, așteptările sunt mai mari nu-l miră deloc.

„Cred că dacă ai o jucătoare ca Neagu nu poți să spui că joci pentru următorii patru ani. Trebuie să câștigi medalii când o ai pe Neagu în echipă.”

„Norvegia e favorită”

Dacă îl întrebi pe cine vede favorită pentru câștigarea turneului, danezul răspunde scurt: Norvegia e cea mai bună, din nou.
Pentru că, așa cum ne-a spus și antrenorul Norvegiei Thorir Hergeirsson, „pur și simplu muncesc cel mai mult. Zi de zi, poate când alte echipe sunt pe canapea, ele sunt în sala de antrenament. Se antrenează mult, poate chiar prea mult. În plus, nu schimbă des antrenorii, construiesc, au grupuri mari de jucătoare care știu foarte bine cum funcționează lucrurile. Au o fundație solidă, nu se panichează dacă au un an slab, cum fac multe altele. Construiesc de mulți ani și de asta sunt încă aici, în vârf. Multe alte țări trebuie să se uite la motivele pentru care sunt așa constanți și să învețe.”
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Top Stories