Lui Mourinho nu-i place înghesuiala: dacă toate marile rivale câștigă și se îngrămădesc la vârful Premier League, Jose pare decis să o țină pe United departe
Danny Coposescu 31 octombrie 2016Crystal Palace nu e un loc care să trezească prea multe amintiri plăcute fanilor lui Liverpool. Micuța suburbie din sudul Londrei e scena unde lupta dramatică pentru primul titlu din 1990 încoace a echipei conduse pe atunci de Brendan Rodgers s-a încheiat într-un colaps de zile mari.
2014 părea să fie, în sfârșit, anul lui Liverpool, după peste două decenii de mediocritate și nostalgie pentru un trecut glorios. Dar înecul la mal început în antepenultimul joc din sezon, când Steven Gerard aluneca și Mourinho se scălda într-o victorie pe Anfield, a fost desăvârșit pe Selhurst Park. Într-o isterie ofensivă, Liverpool făcea 3-0 în mai puțin de o repriză, ca mai apoi să se vadă egalată și astfel îndepărtată decisiv de trofeul pe care Man City și-l asigura în ultima etapă. Imaginea lacrimilor amare ale lui Luis Suarez de la sfârșitul acelei tragedii au rămas bine imprimate în memoria colectivă a fanilor.
Doi ani și jumătate mai târziu, Crystal Palace și Liverpool au mai servit un festin de șase goluri, dar distribuția lor s-a schimbat decisiv (2-4), ca și jocul echipei sub Jürgen Klopp. Nu-i de mirare că fostul fotbalist și antrenor englez Glenn Hoddle spunea, încă din prima repriză, că Liverpool e echipa din Premier League pentru care chiar merită să dai bani să o privești la treabă.
Atât de irezistibil e stilul imprimat de Klopp formației sale, încât aproape că poți trece cu vederea vulnerabilitățile defensive care apar sub forma unor gafe frecvente și aproape inexplicabile. Pentru fiecare combinație fluidă, ca cea încheiată în primul gol, marcat de Emre Can, există câte un scurtcircuit ca cel al lui Dejan Lovren, care l-a servit pe James McArthur cu o pasă perfectă pentru egalare.
Dar poate tocmai asta face din Liverpool un spectacol care merită privit. Știi de la început că cel mai probabil „The Reds“ vor trebui să marcheze cel puțin două-trei goluri, pentru că vor și primi unul sau două.
Și când reușești să le faci loc în același 11 unor jucători ca Sadio Mane, Roberto Firmino, Adam Lallana și mai ales Philippe Coutinho, atunci te apropii de o garanție că golurile acelea vor veni. Asta e poate cel mai mare succes al lui Klopp, mai mult decât contra-pressing-ul agresiv prin care se definește. Cei patru amintiți mai sus plutesc pe teren ca niște fantome, fără spații și poziții clar definite, dar mereu în locul potrivit pentru a mișca mingea rapid și eficient. Când ai și doi fundași centrali capabili să marcheze, așa cum au făcut-o Matip și Lovren (care nu a așteptat prea mult pentru a-și repara boacăna), poți spune cu ceva convingere că ai o pretendentă la titlu.
NEW: Video: Jurgen Klopp post-match press conference – Crystal Palace 2-4 Liverpool https://t.co/EilrzErbdz #LFC
— This Is Anfield (@thisisanfield) October 29, 2016
Klopp s-a folosit până acum de toate variațiile verbale posibile pentru a respinge discuțiile despre șansele lui Liverpool de a fi campioană. După victoria cu Palace, germanul a mai adăugat una la listă: „Nu am idee ce să fac ca să câștig Premier League.“ După mai bine de un an de când a venit în Anglia, ne-am obișnuit să nu luăm tocmai în serios declarațiile neamțului când vine vorba de subiectul ăsta. Jürgen Klopp pare să știe exact ce face la Liverpool.
Here's a reminder of how things stand in the #PL after a dramatic weekend pic.twitter.com/giSyBZBj5a
— Premier League (@premierleague) October 31, 2016
Nu același lucru se poate spune despre Mourinho. După cum remarcă și Paul Wilson, în The Guardian, Jose a ajuns știrea nr. 1 pe Old Trafford în fiecare weekend – exact ce se temeau criticii portughezului că se va întâmpla. Rar poți vedea un 0-0 atât de plin de evenimente ca cel dintre Man Utd și Burnley. În primul rând, e aproape incredibil că ăsta a fost scorul final, după ce United a bombardat poarta adversă cu 37 de șuturi. Ibrahimovic și Rooney s-au făcut vinovați de câteva ratări absurde, însă meritul final trebuie să-i aparțină portarului Tom Heaton, cândva un junior la Man Utd.
José Mourinho sent to the stands.
Ander Herrera sent off.
Being held at home to Burnley.
Specialist. pic.twitter.com/RLhO69TOIQ
— bet365 (@bet365) October 29, 2016
Dar nu asta a fost toată povestea. Un penalty refuzat lui Matteo Darmian în prima repriză l-a supărat atât de tare pe Mourinho încât antrenorul s-a hotărât să-i ceară socoteală arbitrului Mark Clattenburg la pauză. Nu e prima dată când portughezul are impresia că un arbitru va aprecia o discuție unu la unu cu el, iar rezultatul a fost același ca și în trecut – Mourinho și-a petrecut a doua repriză în tribune. Nici refuzul de a se prezenta la conferința de presă după meci nu e ceva nou.
De fapt, nimic din situația lui United sezonul ăsta nu e nou, și tocmai asta e problema. Pe locul opt, cu doar 15 puncte (mai puține decât lua David Moyes din 10 meciuri în Premier League), echipa are aceleași greutăți în fața porții și pare mai departe ca oricând de stilul ofensiv după care râvnesc fanii. Doar că anul ăsta, la atmosfera din ce în ce mai nefericită se adaugă și melodrama obișnuită a lui Mourinho.
Toate asta în timp ce rivalele la titlu țin pasul una cu cealaltă și promit o cursă grozav de strânsă pentru marele trofeul.
Man City a pus capăt celei mai slabe serii din cariera lui Guardiola cu o victorie clară, 4-0 la West Brom. Arsenal a ajuns la 12 meciuri fără înfrângere după un 4-1 pe Stadium of Light, contra unei Sunderland care se bate și ea cu recorduri – negative, însă: două puncte din primele 10 etape este (alături de City în 1996) cel mai prost început al vreunei echipe în era Premier League.
Tottenham e și ea acolo, deși a fost ținută în șah de campioana Leicester, care a luat primul punct în deplasare sezonul ăsta, dar rămâne departe, la mijlocul clasamentului. Și Antonio Conte a pus-o pe Chelsea înapoi pe șine, cu a patra victorie consecutivă, 2-0 la Southampton.
Trei puncte între locul 1 și 5, trei echipe despărțite doar de golaveraje apropiate. Nu o fi un basm ca cel al lui Leicester, dar nu-i deloc un spectacol slab.
Un alt mod de a explica problema lui United:
Diego Costa
40 goals
64 premier league apps.
ONE PENALTY
1,000's of haters. pic.twitter.com/95DP5Z5VOo
— Chelsea Central (@ChelsCentral) October 30, 2016
Sergio Aguero has scored 7⃣ in 9⃣ league games against West Brom, and has 6⃣ goals in his last 4⃣ #PL away games #WBAMCI pic.twitter.com/HqdJges8TH
— Premier League (@premierleague) October 29, 2016
Olivier Giroud ?
First touch = goal.
Second touch = goal.
Not a bad impact ?#SUNARS live: https://t.co/HOMHF6eujG pic.twitter.com/fW8yZUOnoq
— Match of the Day (@BBCMOTD) October 29, 2016
Romelu Lukaku makes it seven in a row against West Ham as Everton win. #EVEWHU report: https://t.co/m2aG5whDJQ pic.twitter.com/KAgWINuLff
— Premier League (@premierleague) October 31, 2016
Zlatan Ibrahimovic has now gone 9 hours of Premier League action without scoring a goal.
540 minutes and counting… pic.twitter.com/dVT0E1MUEK
— Squawka Football (@Squawka) October 29, 2016
